Un studiu
efectuat de o echipă de cercetători americani a identificat atât
alimentele care provoacă micşorarea creierului, cât şi pe cele care
previn acest lucru.
Astfel, vitaminele şi acizii graşi din uleiul de peşte previn
micşorarea creierului, preîntâmpinând astfel dezvoltarea afecţiunii
Alzheimer. În schimb,
cercetătorii au descoperit că grăsimile trans (ce se găsesc în
margarină şi în alte alimente procesate) stimulează micşorarea
creierului.
Studiul a fost efectuat pe 104 voluntari
cu vârsta medie de 87 de ani, ce nu prezentau factori de risc care să
conducă la probleme de gândire şi de memorie. Aceştia au fost supuşi
unor teste din sânge pentru a identifica nivelul a diferiţi nutrienţi.
De asemenea, aceştia au fost supuşi unor teste de memorie şi de gândire.
Apoi, volumul creierului a 42 dintre voluntari a fost măsurat cu
ajutorul unui aparat MRI.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele cu o dietă bogată în
acizii graşi omega 3 şi un nivel ridicat al vitaminelor B, C, D şi E
prezentau un volum mai
mare al creierului. De asemenea, acestea au obţinut rezultate mai bune
în testele de memorie şi de gândire decât persoanele care aveau o dietă
săracă în aceste elemente.
Acizii graşi omega 3 şi vitamina D se găsesc în peşte, iar vitaminele B, C şi E pot fi obţinute din carne, fructe şi legume.
Dr. Gene Bowman, de la Oregon Health & Science University,
a comentat rezultatele cercetării: "Aceste rezultate trebuie confirmate
şi de alte studii, dar, în mod evident, este foarte entuziasmant să
descoperim că oamenii pot preveni micşorarea creierului şi menţinerea sa
în formă prin ajustarea dietei".
Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul ştiinţific Neurology.
Sursa: The Press Association
Daca suntem atat de inteligenti, de ce ni se micsoreaza creierele?
Conform unor noi teorii, creierul uman a inceput sa isi piarda din volum incepand cu Epoca de Piatra.
Afirmatia-bomba vine de la antropologul Universitatii din
Wisconsin John Hawks, care, enumerand, in cadrul unei lucrari, o
lista de schimbari produse asupra
scheletului si craniului uman dupa Epoca de
Piatra, a adaugat nonsalant ca "de asememenea, este limpede ca si
creierul ni s-a miscorat".
Potrivit cercetatorului, continutul cranian al omului s-a aflat
intr-o dezvoltare permanenta vreme de aproximativ doua milioane de
ani, de-a lungul evolutiei. Dar, la un moment dat, a inceput
manifestarea procesului invers.
Din date propriu-zise reiese ca in ultimii 20.000 de ani, volumul
mediu al
creierului uman barbatesc s-a diminuat, de la
1.500 centrimetri cubi, la 1.350 cc, pierzand un fragment de
dimensiunea unei mingi de tenis. Creierul feminin s-a micsorat si
el in proportie aproximativ similara.
Iar schimbarea a avut loc indiferent de pozitia geografica - in
Asia, Europa, Afrlica, peste tot. Mai mult, daca aceasta rata de
"comprimare" isi va mentine evolutia si in urmatorii 20.000 de ani,
creierele speciei noastre se vor apropia, ca dimensiune, de cele
care caracterizau specia Homo erectus, o ruda care a trait cu o
jumatate de milion de ani in urma si care avea un volum cerebral de
numai 1.100 cc.
Conform unor teorii, misterul creierului micsorat ar avea ca
raspuns faptul ca
un craniu de mari dimensiuni ar fi fost necesar
supravietuirii in Paleoliticul Superior, perioada
caracterizata de frig si de activitati exterioare caminului. O alta
perspectiva sustine ca craniile s-au dezvoltat pentru a se adecva
unei diete bazate pe iepuri, caprioare, vulpi si cai. Prin urmare,
pe masura ce hrana noastra a devenit mai usor de cpnsumat, si
capetele noastre s-ar fi oprit din crestere. In plus, se pare ca,
pe masura de societati complexe au inceput sa se formeze, creierele
"au intrat la apa", deoarece oamenii nu mai aveau nevoie sa fie
atat de inteligenti pentru a supravietui.
Sursa: Discovermagazine