Se afișează postările cu eticheta hepatita. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta hepatita. Afișați toate postările

joi, 28 februarie 2013

Drojdia De Bere - Acopera carentele de vitamine

Ce conține drojdia de bere?




Proteinele reprezintă peste 50% din greutatea drojdiei, care este de asemenea foarte bogată în minerale și oligoelemente: calciu, magneziu, fosfor, zinc, fier, cupru, potasiu. Drojdia de bere  conține 17 vitamine, în special din categoria B - B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B5 (acid pantotenic), B8 (biotină) și B9 (acid folic) și E, precum și 14 tipuri de săruri minerale și 16 aminoacizi și aduce beneficii dovedite organismului.

Care sunt beneficiile drojdiei de bere?

Îți întărește sistemul imunitar

Datorită vitaminelor și mineralelor pe care le conține, drojdia de bere îți stimulează sistemul imunitar, îți îmbunătățește tonusul și te ajută în lupta împotriva oboselii în perioadele suprasolicitate.

Te ajută în problemele digestive

Drojdia de bere este un aliat foarte bun dacă te simți balonat. Balonarea este adesea un semn al digestiei lente și al unui intestin leneș, iar drojdia este un activator digestiv foarte bun. Conține o tulpină bacteriană, denumită Saccharomyces cerevisiae, care îți va stimula flora bacteriană, acționând asupra regenerării florei intestinale rapid și eficient, la fel cum o face un probiotic. De asemenea, drojdia de bere te ajută în tratarea diareei sau a altei afecțiuni ale intestinului. 

Îți calmează starea de greață

În același mod în care îmbunătățește confortul digestiv, drojdia de bere îți este de ajutor ca să îți calmezi stăriile de greață. În special femeilor însărcinate le este utilă, ajutându-le să le reducă vărsăturile și greața care apar pe parcursul sarcinii.

Ține sub control colesterolul și tensiunea

Datorită conținutului ridicat de potasiu, calciu și magneziu, drojdia de bere combate hipertensiunea, iar prin conținutul de niacină și beta-glucan ajută la reducerea colesterolului LDL (denumit colesterolul „rău”) și la creșterea celui de tip HDL (denumit colesterolul „bun”)

Te ajută să slăbești

Dacă vrei să slăbești, atunci e bine să știi că în drojdia de bere se găsește tot complexul de vitamine B, care are un rol important în descompunerea carbohidraţilor, a grăsimilor şi a proteinelor.

Îți scade glicemia

Dacă ai risc de diabet sau suferi de diabet, atunci consumă cât mai multă drojdie de bere. Este bogată în crom, un mineral esenţial care ajută la menținerea unui nivel normal al glucozei din sânge.

Combate sindromul premenstrual

Dacă te confrunți cu dureri premenstruale puternice, atunci drojdia de bere, datorită complexului de vitamina B6 și vitamina E pe care îl conține, îți va ameliora aceste dureri. 

Tratează anemia

Dacă te confrunți cu deficit de fier, dacă obosești ușor, dacă ești anemic, atunci e bine să faci o cură cu drojdie de bere pentru că drojdia este cea mai bună sursă de fier. De asemenea, te ajută și dacă ai probleme cu asimilarea mineralelor, în special a magneziului și a calciului.

Are grijă de frumusețea pielii, părului și unghiilor tale

Drojdia de bere este un aliat esențial pentru frumusețea pielii, părului sau unghiilor. Atunci când vorbim de sănătatea pielii, datorită aportului important de vitamine B și săruri minerale pe care le conține, drojdia de bere ajută la reglarea producției de sebum și o ajută să fie mai hidratată, mai luminoasă și mai netedă. Iar atunci când este combinată cu legume , cum ar fi morcovii, drojdia de bere protejează pielea împotriva razelor ultraviolete.



Ce este drojdia de bere?

Este o aglomerare de ciuperci inferioare (Saccharomyces cerevisiae), de dimensiuni microscopice, dar care se comporta ca niste adevarate uzine de medicamente, ce produc aproape intreaga gama de aminoacizi esentiali, toate vitaminele din complexul B, enzime, minerale in forma asimilabila (calciu, magneziu, fosfor) si anumite oligoelemente indispensabile vietii (in special seleniu). Sute de studii facute in ultimele decenii arata faptul ca substantele secretate de drojdia de bere joaca un rol esential in intretinerea sanatatii si in vindecarea unor boli, de la cele mai usoare la cele mai grave.
Poate cea mai importanta calitate a acestui supliment nutritiv este faptul ca acopera carentele de vitamine din complexul B, care, mai ales acum, la sfarsit de iarna si inceput de primavara, afecteaza majoritatea oamenilor.

Vezi sursa Info AICI





 Aceasta, in conditiile in care cele noua vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru functionarea oricarui organ sau sistem din corp. Vitamina B1 este necesara pentru sistemul nervos si cardiovascular, fiind folosita contra bolilor de inima, contra depresiei si a asteniei. Vitamina B2 este esentiala pentru piele, fiind indicata in toate afectiunile dermatologice. Vitamina B3 este implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos, in timp ce vitamina B5 este un stimulent natural al glandelor cortico-suprarenale, marind rezistenta la infectii si la stres. Vitaminele B7 si B8 sunt implicate in metabolismul colesterolului si al proteinelor, fiind importante si pentru mentinerea sanatatii si rezistentei parului. Vitamina B9 este un elixir contra anemiei si pentru mentinerea echilibrului hormonal, in timp ce vitamina B12, care actioneaza asupra sistemului nervos, mareste puterea de concentrare, favorizeaza eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. In fine, vitamina B15 - ultima descoperita - favorizeaza schimburile de oxigen la nivelul tesuturilor si este un remediu minune contra imbatranirii, contra infertilitatii si a bolilor hepatice. Numai din aceasta scurta enumerare si ne putem da seama de extraordinarele aplicatii terapeutice ale drojdiei de bere. Insa, inainte de a le cunoaste, va trebui sa aflam cate ceva despre modul de administrare a acesteia.

Cum se administreaza drojdia de bere
Drojdia proaspata


Drojdia De Bere
Este vorba de aparent banalul ingredient pentru cresterea aluatului, care se vinde in magazinele alimentare la calup, avand o culoare bruna si un miros de... bere. Se consuma in combinatie cu miere: la o lingurita de drojdie se adauga doua lingurite de miere de albine, frecandu-se pana cand se obtine o pasta omogena. Doza zilnica pentru un adult este de 3 lingurite de drojdie de bere, care se administreaza pe stomacul gol, dimineata, la pranz si seara.

Drojdia uscata

O gasim ambalata sub forma de pliculete, fiind in ultima vreme preferata de catre comercianti in fata drojdiei proaspete, care este mult mai greu de conservat si are un termen de valabilitate mai scurt. Inainte de a administra drojdia uscata, asigurati-va ca nu este aditivata sintetic, caz in care nu este recomandata in tratament. Este mai putin activa din punct de vedere terapeutic, dar in lipsa celei proaspete, poate fi folosita si ea cu succes. Mod de administrare: in jumatate de litru de suc de morcovi (obtinut casnic cu ajutorul storcatorului electric) se pun 2 lingurite de praf de drojdie uscata, se amesteca bine si se pastreaza la frigider. Se bea intreaga cantitate de preparat intr-o zi, fractionata in 3 reprize.

Tabletele de drojdie

Le gasim in farmacii si in magazinele naturiste, fiind extracte atomizate de drojdie, conditionate sub forma de comprimate. Sunt de regula foarte eficiente in terapie, fiind obtinute din culturi de drojdie selectionate asa incat sa aiba o concentratie ridicata de vitamine din complexul B si de seleniu. Se administreaza conform prospectului.
O cura cu drojdie dureaza minimum 10 zile si maximum 30 de zile (pentru a nu afecta flora intestinala), urmate de o saptamana de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
Drojdia de bere in prevenirea bolilor
La copii: administrarea de drojdie de bere este foarte importanta pentru stimularea proceselor de crestere (ajuta la consolidarea oaselor), pentru dezvoltarea psihica si mentala armonioasa. Mai ales copiii bolnaviciosi, anemici, cu o slaba capacitate de concentrare sau cu un grad ridicat de nervozitate ar trebui sa consume drojdie de bere. Doza pentru copiii intre 4 si 8 ani este, de regula, o treime din cea pentru adulti, iar pentru copiii intre 8 si 14 ani este o jumatate din doza pentru adulti.
La adolescenti: vitaminele si aminoacizii din drojdie ajuta la reglarea proceselor hormonale, impiedicand aparitia unor fenomene neplacute la nivel fizic, cum ar: maturizarea intarziata a organelor genitale, aparitia eruptiilor puternice de acnee, hirsutismul la fete. De asemenea, curele cu drojdie de bere (se administreaza in aceleasi doze ca la adulti) de 10 zile pe luna ajuta la dezvoltarea intelectului si la tinerea sub control a fenomenelor din sfera emotionala.

La adulti: acest produs natural este un excelent sustinator de efort, care ajuta la imbunatatirea performantelor fizice si intelectuale. Un alt element important este faptul ca drojdia de bere este un excelent remediu antistres, diminuand efectele nefaste ale acestuia asupra corpului si asupra psihicului.
La persoanele de varsta a treia: drojdia de bere, prin continutul sau de vitamine, aminoacizi si oligoelemente, este un excelent medicament pentru prelungirea tineretii biologice. La schimbarea anotimpurilor este utila o cura de 3 saptamani cu acest produs natural, care impiedica aparitia bolilor degenerative, sustine activitatea hormonala, mentine sanatatea sistemului nervos si a celui cardiac.

Drojdia de bere in tratamentul bolilor

Drojdia De Bere
Anemia, tulburarile de asimilare a mineralelor (in special a calciului si a magneziului) - se face o cura de 21 de zile cu drojdie de bere. Este un remediu nu doar foarte bogat in minerale si vitamine, dar care si ajuta la metabolizarea corecta a acestora. Mai mult, s-a demonstrat faptul ca administrarea de drojdie de bere stimuleaza producerea de catre organism a elementelor figurate ale sangelui, ceea ce deschide noi perspective in tratarea anemiei, dar si a tulburarilor de coagulare, precum si a altor boli ale sangelui.

Hepatita virala A, B si C - doctorul german A. Schrauzer a studiat vreme de 18 ani felul in care organismul uman se apara in fata infectiilor cu virusuri hepatice. El a observat in studiile pe animale de laborator ca rezistenta in fata acestor virusuri creste foarte mult atunci cand se administreaza drojdie de bere. "De vina" pentru aceasta imunitate sporita sunt niste compusi pe baza de seleniu, care ajuta activitatea unor celule ale sistemului imunitar.

Raceli si boli infectioase in general, deficiente imunitare - se administreaza vreme de 2-3 saptamani cate trei lingurite de drojdie proaspata pe zi. Seleniul, precum si anumite vitamine continute de acest produs natural, maresc foarte mult rezistenta organismului la orice gen de infectie.

Supragreutate, obezitate - studii americane arata ca tratamentele de 20 de zile cu drojdie de bere, repetate de mai multe ori la rand, ajuta la scaderea in greutate. Aceasta remarcabila proprietate se datoreaza cromului continut din belsug de drojdia de bere, oligoelement important si intr-o alta maladie in care acelasi remediu ajuta foarte mult, si anume diabetul.

Boli cardiovasculare cronice - consumul de drojdie de bere regleaza nivelul colesterolului in sange, aduce la valorile normale tensiunea si favorizeaza activitatea miocardului. Studii comparative efectuate au aratat ca persoanele cu boli cardiace care consuma sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai putine probleme decat cardiacii din loturile martor.

Paralizie, Parkinson, Alzheimer - se face in fiecare luna o cura de cate doua saptamani, in care se consuma zilnic 3-4 lingurite de drojdie de bere. Este un tratament cu o puternica actiune reintineritoare, cu efecte tonice asupra intregului sistem nervos. Acelasi tratament este valabil si in depresie, precum si in tulburarile psihice generate de stres.

Psoriazis, sclerodermie, afectiuni dermatologice in general - se fac cure de o luna cu drojdie de bere (4 lingurite pe zi), cu o saptamana de pauza. Complexul de vitamina B, precum si anti-oxidantii continuti de drojdie sunt de un real ajutor pentru imbunatatirea metabolismului celular la nivelul pielii.

Acneea - se face tratamentul intern descris mai sus, la care se adauga masti obtinute din: 2 lingurite de drojdie de bere, 2 linguri de ulei de masline si 2 linguri de miere lichida. Amestecul se omogenizeaza si apoi se intinde pe ten, unde se lasa vreme de 30 de minute, dupa care se spala cu apa calduta.

Precautii la tratamentul cu drojdie

Cu exceptia persoanelor alergice la acest produs, nu se cunosc contraindicatii la tratamentul cu drojdie. Uneori, administrarea interna a drojdiei de bere poate da o usoara balonare, caz in care se va administra un carminativ usor, cum ar fi praful de chimen sau de anason, din care se ia cate o jumatate de lingurita de 3 ori pe zi.

Drojdia de bere si cancerul
Drojdia De Bere
Ciupercile Saccharomyces cerevisiae vazute la microscop

Studiile facute in Occident, mai ales in Germania, au aratat fara dubiu ca asemenea altor remedii naturale, drojdia de bere este foarte utila in tratamentul bolilor tumorale maligne. Mai mult, daca armurariul (prezentat in numarul trecut al revistei) era un excelent antidot pentru efectele adverse ale citostaticelor, drojdia de bere este un extraordinar ajutor pentru bolnavii de cancer care au recurs sau recurg la iradiere (cobaltoterapie). Iata mai multe elemente in acest sens:
Iradierea are mai putine efecte adverse atunci cand este asociata cu consumul zilnic de drojdie de bere (minimum 6 lingurite pe zi). Aceasta este concluzia unei echipe de medici din Munchen, care a studiat vreme de 15 ani evolutia bolnavilor de cancer, carora li s-a administrat acest produs. La pacientii tratati prin iradiere care au primit simultan drojdie de bere s-a observat o stare de sanatate mult mai buna fata de pacientii tratati numai prin iradieri. Drojdia de bere stimuleaza apetitul, ajuta somnul si peristaltismul intestinal. De asemenea, protejeaza mucoasele - aspect important, mai ales in cancerul de gat si esofag. Efectele negative ale radioterapiei sunt indepartate si in ceea ce priveste manifestarile externe: formarea de ragade cu infectii, deformarea unghiilor si inflamarea lor, hipercheratozele, atrofiile pielii. Profesorul doctor Ries, de la Bayerische Krebsgesellschaft (Asociatia Oncologica Bavareza), a stabilit, in urma studiilor realizate la departamentul de oncologie de la Munchen, ca "Afectarea datorata iradierii a scazut in proportie considerabila, inflamatiile au disparut, la fel si atrofiile pielii, care au fost inlocuite de epiteliu normal. Pana astazi nici una dintre metodele clasice de tratament nu a dat astfel de rezultate benefice ca administrarea de drojdie de bere". Asociatia Oncologica Bavareza mentioneaza in scris, pentru suferinzii de cancer, recomandarea de a utiliza drojdia de bere impotriva acestei boli.
Efectele directe ale tratamentului cu drojdie in boala canceroasa sunt in curs de cercetare, existand indicii serioase ca in cazul majoritatii formelor de cancer, consumul de drojdie de bere determina stagnarea si apoi remisia formatiunilor tumorale maligne. Prof. dr. Gottschalk observa la animalele de experienta tratate cu drojdie de bere faptul ca, in mai putin de trei luni, cancerul de prostata, de piele sau al ficatului era oprit de ingerarea zilnica a acestui produs natural.

Cand si-a terminat munca, a stins lumina de la biroul sau, apoi a pasit prin intuneric spre iesire, cand, deodata, a vazut un fenomen uluitor: vasele in care se afla drojdia de bere iradiau o lumina fluorescenta. A fost ca un semn: din momentul acela, inginerul german a inceput sa studieze fara incetare ceea ce era considerat un simplu reziduu - drojdia. Surprizele nu au intarziat sa apara. La scurta vreme, Schulze a descoperit ca substanta aceea pastoasa si maronie avea o multime de insusiri legate de sanatate: aplicata pe piele, drojdia de bere vindeca foarte rapid ranile, iar administrata intern scurta convalescenta dupa diferite boli. Chiar si animalele slabite se inzdraveneau ca prin farmec atunci cand erau tratate cu ea. Incurajat de aceste rezultate, inginerul si-a tratat cu drojdie si sotia bolnava de cancer si - minune! - boala nu a mai progresat. Din nefericire, la vremea aceea era probabil mult prea devreme pentru asemenea descoperiri, asa ca observatiile si cercetarile lui Schulze au fost trecute sub tacere de catre comunitatea medicala, pentru ca apoi sa cada in uitare. Abia pe la mijlocul secolului al Xx-lea, cercetarile inginerului german aveau sa fie luate in serios de catre medici si biochimisti, un demers care a revolutionat stiinta in general si medicina in special.  

Vezi Sursa infă AICI








Afaceri online

PC Computer

Locuinta - O investitie necesara

De la prietenii niștri RELIGIE

LITERATURA și CREDINTA

Economico - Sociale

Politici Fiscale , Sociale

Situatia ECONOMICO-SOCIALA

Stiinta si tehnica


Vezi și 

  1. Schema de tratament pentru Covid-19

  2. În medie, perioade necesară

  3. dezvoltării unui vaccin este de 12-15 ani ?

  4. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor

  5. Scara de valori a societății romanești 

  6. Europa privită din viitor

  7. Hrana vie

  8. Planurile in derulare sunt o munca in progres 

  9. Destinatii uimitoare pe glob

  10. Miracolul japonez- Drum

  11. reconstruit în patru zile

  12. Primarul care nu frură

  13. Duda a pus mâna pe Casa

  14. Regală

  15. Nu poti multiplica bogatia

  16. divizand-o !  

  17. Evolutia Laptop - Cântărea

  18. 5,44 kg

  19. O Nouă Republică

  20. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  21. În vremea monarhiei, Țaranii romani reprezentau 90% 

  22. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  23. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  24. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  25. Fii propriul tău nutriționist

  26. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  27. Slăbești daca esti motivat

  28. Serbet de ciocolata

  29. Set medical Covid necesar acasă

  30. Medicament retras - folosit în diabet

  31. Brexit-ul - Spaima Europei

  32. Virusul Misterios

  33. Inamicul numărul unu al

  34. acumulatorilor 

  35. Sistemele solare - apă caldă

  36. Economisirea energiei electrice

  37.  Hoțul de cărți

  38. Aparitia starii de insolventa

  39. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  40. Microbii din organismul uman

  41. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.   

  42. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  43. Masca ce omoară virusul    

  44.  O veste de Covid  

  45. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  46. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea 

  47. Îndulcitorul care scade glicemia


luni, 15 octombrie 2012

Sarcina Extrauterină !

Complicaţiile materne şi fetale în sarcina asociată hipotiroidiei



Introducere
Graviditatea este privită ca un factor de risc în apariţia disfuncţiilor tiroidiene. În ultimii ani, se observă o asociere mai frecventă a patologiei glandei tiroide şi a sarcinii, cu o creştere a frecvenţei patologiilor tiroidiene la femei de aproximativ şase ori, conform anumitor date statistice.
Mai mult decât atât, modificările hormonale şi necesităţile metabolice pe parcursul sarcinii se concretizează prin alterări profunde ale parametrilor clinici şi biochimici, care caracterizează funcţia glandei tiroide, manifestate printr-o stare de hiperstimulare a tiroidei şi o hipotiroxinemie relativă sau o hipotiroidie subclinică, formă limitantă între normal şi patologic, fiind totuşi mai aproape de patologie în timpul sarcinii. 1,2,3
Când graviditatea se suprapune unui dezechilibru endocrin al mamei, pot apărea consecinţe nedorite pentru mamă şi făt. Este recunoscut că hipotiroidia este asociată, în sarcină, unui risc sporit al avortului, avortului habitual, naşterii premature, decesului fetal intrauterin, retardului fetal şi anomaliilor congenitale fetale, preeclampsiei, apoplexiei utero- -placentare, hemoragiei post-partum, anemiei, depresiilor post-partum şi disfuncţiei cardiace, ceea ce contribuie la creşterea morbidităţii materne, a morbidităţii şi a mortalităţii perinatale. 3,4,5
Scopul lucrării 



Studierea particularităților evolutive ale complicațiilor materno-fetale pe parcursul sarcinii, al travaliului și în perioada post-partum prezintă un interes deosebit în obstetrica contemporană.
Material și metodă
Au fost studiate și analizate fișele de observație obstetricală a gravidelor cu patologie tiroidiană și fișele medicale ale nou-născuților; algoritmul de diagnostic constă în folosirea unor multiple elemente: anamneza, examenul clinic general şi genital, examinarea ecografică a sarcinii, înregistrarea cardiotocografică; dinamica uterină a fost urmărită inclusiv prin metoda palpatorie; determinări (în lăuzia propriu-zisă şi cu ocazia primului controlul de rutină de la naştere) de TSH, FT4, ATPO (efectuate in laboratorul Spitalului Universitar Bucuresti-biolog Belintan), urmărirea ecografică a volumului tiroidei lauzei.
Este un studiu clinico-statistic retrospectiv; pacientele, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, au fost internate în perioada 1.I.2005 – 31.XII.2008 în Clinica de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti şi în secţiile de Obstetrică-Ginecologie ale Spitalului Județean Piteşti, Câmpulung-Muscel şi Curtea de Argeș. Pentru efectuarea calculelor statistice, pentru stabilirea diverselor corelații s-a utilizat testul “t Student”, test comun în biologie și în medicină. 

Vezi și 

  1. Schema de tratament pentru Covid-19

  2. În medie, perioade necesară

  3. dezvoltării unui vaccin este de 12-15 ani ?

  4. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor

  5. Scara de valori a societății romanești 

  6. Europa privită din viitor

  7. Hrana vie

  8. Planurile in derulare sunt o munca in progres 

  9. Destinatii uimitoare pe glob

  10. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  11. Primarul care nu frură

  12. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  13. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  14. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  15. O Nouă Republică

  16. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  17. În vremea monarhiei, Țaranii romani reprezentau 90% 

  18. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  19. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  20. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  21. Fii propriul tău nutriționist

  22. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  23. Slăbești daca esti motivat

  24. Serbet de ciocolata

  25. Set medical Covid necesar acasă

  26. Medicament retras - folosit în diabet

  27. Brexit-ul - Spaima Europei

  28. Virusul Misterios

  29. Inamicul numărul unu al

  30. acumulatorilor 

  31. Sistemele solare - apă caldă

  32. Economisirea energiei electrice

  33.  Hoțul de cărți

  34. Aparitia starii de insolventa

  35. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  36. Microbii din organismul uman

  37. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.   

  38. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  39. Masca ce omoară virusul    

  40.  O veste de Covid  

  41. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  42. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea 

  43. Îndulcitorul care scade glicemia

  44. VIRUSUL - SPAIMA OMENIRII


Selecţionarea materialului de lucru constă într-un eşantion cuprinzând un lot de femei însărcinate ce asociau o afecţiune tiroidiană cunoscută sau diagnosticată pe parcursul sarcinii, un lot de lăuze şi un lot de nou-născuţi; au fost urmărite un lot selecționat de 60 de gravide cu diagnosticul de naştere prematură (între 28 și 37 săptămâni de gestaţie, cu făt viu având greutatea < 2500 gr) și un lot martor de 40 gravide, cu diagnosticul de naştere la termen (între 38 și 40 de săptămâni de gestaţie); aceste loturi au fost urmărite și în perioada lăuziei.
Criteriile de excludere din studiu sunt multiple: profilaxie cu iod, prezenţa de noduli tiroidieni la examenul ecografic, existenţa unei alte naşteri într-o perioadă mai scurtă de 12 – 18 luni, alte afecţiuni medicale majore care pot interfera cu statusul tiroidian, medicaţie cronică care să conţină iod, istoric de hepatite sau seropozitivitate HIV, anomalii congenitale, refuzul de a-şi da consimţământul formal, istoric de manevră chirurgicală ce a necesitat badijonare locală cu iod.
Criteriile de includere în studiu au fost reprezentate de diagnosticul indicat de medicul obstetrician şi de către cel endocrinolog, ca şi de evidenţierea de către testele de laborator a profilului hormonal.
Rezultate și discuții
Analizând datele obținute, comparativ la cele doua loturi analizate, se observă o prevalență netă a complicațiilor materne și fetale în timpul travaliului și al lăuziei, la primul lot, comparativ cu grupul de nașteri la termen (tabel nr. 1, figura nr. 1 și figura nr. 2).
Astfel, am întâlnit complicații ca:
• 
travaliul diskinetic, prelungit din cauza hipotoniei musculare existente şi a tulburărilor cardio-respiratorii concomitente; hipokinezii
• 
anomalii ale BCF – suferinţa fetală: modificări ale ritmului cardiac de bază (tahicardie, bradicardie), ale variabilităţii BCF (diminuarea, până la pierderea acestora sau variaţii periodice ale BCF în relaţie cu contracţiile uterine, de tipul deceleraţiilor tardive)
• 
scorul Apgar mic – frecvent mai ales la gravidele ce au continuat să fie hipotiroidiene până la termen
• 
bazine viciate (bazine limită), care pot fi la originea diverselor disproporţii cefalo-pelvine
• 
prezentaţii la limita distocicului – prezentaţia pelvină
• 
hemoragiile post-partum ce se produc prin hipotonia uterină şi prin tulburările de coagulare (defect de adezivitate plachetară)
• 
depresii post-partum, tiroidite post-partum, hipogalactii
• 
alte complicații (anemii, preeclampsie), într-un număr mai mic de cazuri, fiind vorba de loturi selecționate.
Cauzele hipotoniei, hipocontra-c-ti-li-tății în hipotiroidie sunt multiple; printre ele se numără intoxicațiile endogene, alterarea țesutului muscular, impregnarea mixedematoasă, hipovitaminozele (vitamina B1), afectarea transmiterii influxului nervos, afectarea metabolismului endocrin, alterarea hidroelectrolitică ce duce la alterarea schemelor funcționale miometriale și a interacţiunii dintre actină şi miozină : scade K si Mg intracelular datorită acidozei metabolice și, astfel, contracția este îngreuiată, scade Ca și se perturbă echilibrul lui cu P, bicarbonatul și ionii de H; pe de alta parte , acidoza metabolică modifică și distribuția extracelulară a Na, Ca, Mg si K și influentează negativ contractilitatea prin scăderea potențialului de membrană, care duce la contracție insuficientă. 6,7
Hipotonia, cu un tonus sub 10 mmHg , însotește, de obicei, o hipokinezie. Hipocontractilitatea poate fi de frecventă și de intensitate. Hipokineziile (contracțiile mai rare de două în perioada de 10 minute cu valoarea contracției sub 25 mmHg) sunt cele mai frecvente. În general, însă, hipocontractilitatea este combinată din ambele feluri de posibilități, travaliul este lent, lung, cu posibilități de stagnare, ajungându-se până la inerția uterină adevărată, care poate fi primitivă (determinată ante-partum) sau secundară (determinată intra-partum).
Hipotonia cu hipokinezie sau un travaliu discordant se întâlneşte în literatura de specialitate într-un procent variabil; studii recente indica un procent de 35,2% la gravidele cu hipotiroidie. 8
Nota Apgar este dependentă de circulaţia utero-placentară şi de oxigenarea adecvată a complexului feto-placentar pe tot parcursul sarcinii și este frecvent mai mică la gravidele ce au continuat să fie hipotiroidiene până la termen. În hipotiroidism, debitul cardiac nu este adecvat şi circulaţia utero-placentară devine insuficientă, ceea ce induce o hipoxie fetală moderată și cronică, bradicardie fetală, hipotrofie fetală, reducerea mișcărilor fetale şi o tolerare insuficientă a naşterii de către făt. Hipoxia cronică intrauterină a fătului se întâlneşte în literatura de specialitate în procente variabile: între 14% și 22% la gravidele cu hipotiroidie.8,9,10,11
O serie de studii, cu rezultate reconfirmate recent, au demonstrat că tratamentul cu T4 poate ameliora prognosticul obstetrical, însă nu modifică pe termen lung dezvoltatea neurologică a fătului, performanțele cognitive fiind alterate; hipotiroxinemia maternă la termene precoce de sarcină poate provoca efecte negative ireversibile în starea fătului şi a placentei. Anumiți antioxidanţi (retinol, tocoferol etc.) sunt folosiţi, de obicei, în tratamentul insuficienţei feto-placentare. 10,12-18
În sarcina cu hipotiroidie pot apărea și disproporții cefalo-pelvine, urmare a bazinelor viciate (bazine limită). Sunt multe mecanisme intricate (efecte directe și indirecte ale hormonilor tiroidieni) încă din perioada pregestatională, ce pot da afectări ale oaselor bazinului (densitate osoasă scăzută, chiar osteoporoză), ale coloanei vertebrale (deformații multiple), astfel încât să apară modificări ale pelvisului (de formă, de dimensiuni, de inclinație a bazinului), afectări ale articula-țiilor prin infiltratele specifice, diverse artropatii, inflamatorii sau non-inflamatorii, poliartrite, artroze.
Depozitele excesive de mucopolizaharide și glucozaminoglicani în țesuturi, afectarea sintezei proteice, reducerea nivelului insulinei, ca factor de creştere, pot duce la variate simptome musculo-scheletale. Un mecanism clar nu este stabilit, dar cu siguranță este implicată o scădere a proliferării celulelor cartilajului și a ţesutului osos și condrocalcinoza (depozitarea cristalelor de hidrați și pirofosfați de calciu). 19-22
Prezentația pelvină (completă sau incompletă, cu cele trei moduri: modul feselor, modul genunchilor, modul picioarelor) este considerată o prezentație la limita distocicului, frecventă în nașterea prematură, datorită dimensiunilor reduse ale craniului fetal, care predispune la deflectarea acestuia în travaliu. Literatura de specialitate confirmă procentaje variabile pentru prezentația pelvină: 1/30 din nașterea prematură și 1/60 în nașterile la termen. 23,24
De remarcat faptul ca în ambele loturi (figura nr. 3 și figura nr. 4), dar în special la lotul de gravide care au născut prematur, procentajul de operații cezariene este ridicat și cunoscut ca situație existentă în prezent, atât pe plan mondial cât și în țara noastră (figura nr. 5).
Acest lucru se explică prin faptul că, în obstetrica modernă, indicațiile pentru operația cezariană sunt mai largi, ca urmare a perfecționării mijloacelor de investigare fetală, în speță, cardiotocografia (CTG), care surprinde la timp modificările de ritm cardiac fetal (RCF), evocatoare de suferință fetală.
În asistența nașterii premature, în prezentația pelvină, majori-ta-tea autorilor, în special din SUA, sunt adepții operației cezariene în principiu, cu caracter profilactic. Argumentele pentru această intervenție ar fi: sarcina prețioasă, imposibilitatea desfășurării unui travaliu normal, modificări de bazin importante, prezentația pelvină.
Hemoragiile în post-partum, în hi-potiroidie se produc atât prin hi—-potonia uterină cât și prin tulburarile de coagulare, cu defect de adezivitate plachetară. Diversele stu-dii (Leung, Buckshee, Davis) din literatura de specialitate indică un procent între 7% și 19%. 25,26,27
Etiologia tiroiditei post-partum nu este încă bine înțeleasă, dar o perturbare a autoimunității este probabil datorată unei creșteri constante a nivelurilor anticorpilor antimicrozomali, în primul trimestru de sarcină. Tiroidita post-partum afectează 2-7% dintre femeile gravide. Faza hipotiroidiană urmează unei faze de hipertiroidie şi se manifestă la cinci-șapte luni în post-partum.
Hipotiroidia poate rămâne permanentă (12-61%) şi eutiroidia apare în 5% din cazuri. După ultimele studii, incidența are limite foarte largi. În primul an după naștere, prezența anticorpi-lor tiroidieni în primul trimestru de sarcină determină o creștere cu 35% a incidenței și riscul de a dez-vol-ta tiroidită post-partum este 50%; dacă sunt prezenți și în trimestrul trei, riscul crește la 80%; recidiva, cu evoluție și intensitate similare, apare de obicei după sarcini ulterioare. 28,32
Studiile ce au examinat o posibilă asociere a HLA-DR cu tiroidita post-partum susțin implicarea unei etiologii genetice. Există o creștere semnificativă a frecvenței antigenelor HLA B8, DR3, HLA A1, B8, DR3. Aceste haplotipuri au fost recunoscute și în alte boli autoimune cu specificitate de organ. 29-32
Între tiroiditele post-partum și depresiile post-partum există o strânsă legătura. Raţiunea asocierii dintre tiroiditele autoimune și depresia post-partum este că hipotiroidia este asociată cu depresia nu numai în post-partum.
Literatura de specialitate indică o incidență a depresiilor post-partum, într-o populație neselectată, în jur de 10%, Nicolaides obținând un procent în jur de 30%, la femeile cu ATPO pozitivi. Studii recente demonstrează că nu există nici un beneficiu al tratamentului cu tiroxină pentru prevenția depresiei post-partum. Diverse studii atestă o incidență crescută, mai ales între a 4-a si 12 a săptămână post-partum, la femeile cu ATPO pozitivi.30,31
Este necesar să considerăm psihozele puerperale ca o entitate de origine multifactorială. O varietate de observații sugerează că gradul producerii de hormoni de către placentă are un rol major în dezvoltarea dezechilibrului psihologic în puerperium.
Depresia funcției pituitare și reducerea producției de adrenalină și a hormonilor tiroidieni pot fi incluse în factorii potențial patogenici; nivelurile scăzute de progesteron sau ale triptofanului liber din plasmă, folosirea liberă intra‑partum și post‑partum a agenților cu potențial vasoactiv, lipsa cronică de beta-endorfine, cu creșterea activității dopaminergice, pot fi răspunzătoare de aceste modificări.
În post-partum se eliberează hormonul corti-cotrop (CRH cotrico-releasing hor-mone) şi arginin-vasopresina, care, transportaţi prin sistemul circulaţiei portale la nivelul hipofizei, induc producerea ACTH, care acţionează asupra corticosuprarenalei, cu eliberare consecutivă de cortizol. Concomitent cu aceste eliberări neuro-umorale, se pun în libertate, prin mecanisme complexe, citokine, chemokine, neuropepti-de şi diverse monoamine, cu rol de agenţi reglatori ai proceselor inflamatorii (citokina este un important agent proinflamator), precum şi promediatori în comunicarea semnalelor intre celulele imunitare. 32,33,34
Depresia, concepută ca o reacţie cronică de stress, implică o contribuţie prioritară a axei hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenaliană, cu toate componentele corelative ale unui sistem complex de coordonare, de complexitatea celui avansat de studiile lui Heim şi Nemeroff (2001), sub acronimul BEISA (brain, endocrine, immune and sympathoadrenal axes), a cărui disfuncţie generează desincronizări semnificative în diversele sisteme de semnalizare și transducție.
Hipotiroidia este incriminată în lumina ultimelor cercetari științifice și în etiologia hipogalacțiilor, care sunt considerate astăzi ca o primă etapă a insuficienței hipofizare, tiroidiene și cortico-suprarenaliene.Dovada este răspunsul favorabil la tratamentul cu hormoni tiroidieni în hipogalactii, în literatura de specialitate, acest procent variind în jur de 19 %.

Concluzii
Complicațiile în sarcinile asociate cu hipotiroidia sunt complexe și grave, cu o creștere importantă a morbidităţii materne, morbidităţii şi mortalităţii perinatale.
Rodica Tudosa, medic rezident, asistent universitar – UMF „Carol Davila” Clinica de Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti Autor: Medica Academica
Prezentare de caz, unic în literatura de specialitate:Sarcină extrauterină de 24 de săptămâni




Aparent este un diagnostic banal: sarcină extrauterină – știi exact cum îl definești și ce atitudine terapeutică trebuie să abordezi. În condițiile actuale însă, nimic nu mai este banal sau nu se mai încadrează în definițiile cunoscute. Este un caz singular, poate de excepție în literatura de specialitate, în urma căutărilor mele și din discuțiile cu colegii de specialitate pot afirma acest lucru. De obicei o sarcină extrauterină evoluează până maxim în luna a treia, când se finalizează cu ruptura trompei sau, dacă este mai mică, cu avort tubar și hemoperitoneu, ceea ce impune intervenția chirurgicală de urgență.
Dr. Cristina Gladys al Jashi, medic primar obstetrică ginecologie, doctor în științe medicale, Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”, București

De această dată, într-o duminică dimineața, în urmă cu trei luni, la preluarea gărzii îmi este prezentat cazul unei gravide de 19 ani, cu o sarcină de 24 de săptămâni diagnosticată ecografic, care s-a prezentat la spital pentru dureri de abdomen inferior și în zona lombară, și care nu au cedat la tratamentul tocolitic instituit până la acel moment.

Prezentare generală
• Tânără de 19 ani, căsătorită, din mediul rural, casnică;

Motivele internării
• Dureri intense colicative în abdomenul inferior, predominant la nivelul fosei iliace drepte;

Antecedentele
Heredocolaterale: nesemnificative
Personale:
1. Fiziologice:
• Menarha – nu poate preciza;
• o naștere vaginală;
• AV = 0;
• Fără contracepție;
• DUM nu poate preciza;
2. Patologice:
• nu precizează.

Istoricul sarcinii actuale
• DUM: nu poate preciza;
• Nedispensarizată prin medic de familie sau de specialitate;
• Nu a efectuat nicio investigație paraclinică în sarcină;
• Ocazional consum de Algocalmin pentru cefalee;
• Neagă alergii.

Examenul clinic
• Pacientă echilibrată psihic, stare generală bună, afebrilă, TA 112/63mmHg, AV 64/min;
• Înălțime: 1,65 m; Greutate: 79 kg;
• Examen obiectiv pe aparate și sisteme în limite normale, mai puțin durerile din etajul abdominal inferior.
Examenul obstetrical
• Semne de sarcină;
• Linia albă pigmentată, vergeturi;
• Sânii măriți de volum, areole hiperpigmentate, areole secundare prezente, tuberculii Montgomery, rețeaua von Haller prezente, mameloane normale, colostru la exprimare, fără modificări patologice sâni și axile.
Examenul abdomenului și uterului gravid: Abdomen mărit de volum de o formațiune chistică, cu marginea superioară convexă, polul superior la doi centimetri deasupra cicatricii ombilicale, reactivă, în interiorul căreia se percep MAF – interpretată inițial ca fiind uterul gravid cu TU ușor crescut, reactivitate crescută, pacienta acuzând dureri colicative rare, nesistematizate.
Examenul local: pilozitate pubiană normală, hiperpigmentarea vulvei, sfincterul anal tonic, continent.
Examen cu valvele: vagin cu pereți supli, catifelați, col în axul vaginului, violaceu, leucoree alb-gălbuie vâscoasă în cantitate crescută, nu pierde sânge sau lichid amniotic
TV: col lung, închis, formațiunea descrisă interpretată ca uter gravid mărită de volum cât o sarcină de 25 de săptămâni, chistică, reactivitate ușor crescută, FDS vaginale suple.

Investigatii paraclinice
• Hemoleucograma inițial plasma coagulată;
• Coagulograma, biochimia – normale;
• Grupa de sânge: BIII, Rh pozitiv;
• Datorită stării generale, care se modifică la preluarea pacientei în gardă, se indică repetarea HLG: leucocitoza 13700/mm3 cu neutrofilie 86,1%, anemie normocromă, normocitară Hgb 7,42 g/dl, RBC 2.310.000 / mm3, Hct 21,3%.

Examen ecografic
• Sarcină monofetală, făt în poziție indiferentă;
• DBP 6,27 cm (25s3z);
• CC 22,31 cm (24s2z);
• CA 18,08 cm (23s0z);
• LF 3,96 cm (22s5z);
• LA în cantitate normală ;
• G ~ 600 g;
• VG (AUA) ~ 23s6z;
• Activitate cardiacă prezentă BCF în limite normale;
• Placentă posterioară gradul 0 fără semne de decolare. Ecografia a fost efectuată de medicul ce a internat gravida, în dimineața zilei respective, transabdominal.

Diagnostic de etapă
Pe baza datelor anamnestice clinice și paraclinice se stabilește diagnosticul:
SARCINĂ 24 DE SĂPTĂMÂNI.
AMENINȚARE DE AVORT.
ANEMIE SECUNDARĂ
MODERATĂ.
Conduita terapeutică inițială
Se indică:
• Monitorizarea gravidei la sala de nașteri
• Amestec litic la 6 ore
• Perfuzie tocolitică cu Gynipral, ulterior Mialgin
• Venofer f I, Polivitamine cp III.
• Tratamentul este efectuat până în momentul schimbării gărzii (ora 9,00)

Evoluție
În ciuda tratamentului litic instituit, starea pacientei se agravează, în jurul orei 10,30 acuzând dureri intense colicative în etajul abdominal inferior și zonele lombare, TA 90/50 mmHg, AV 92/min, prezintă vărsături alimentare
• HLG de control Hgb 6,69 g/dl
• Examen ecografic repetat: decelează bradicardie fetală 88/min și lama de lichid în FDS Douglas

Suspiciune diagnostică preoperatorie
În baza aspectului ecografic, a valorilor tensionale și ale hemoglobinei în scădere și a alterării stării generale a pacientei, se decide intervenția chirurgicală pentru suspiciunea de SARCINĂ 24 SĂPTĂMÂNI. SUSPICIUNE DE DECOLARE PREMA­TU­RĂ DE PLACENTĂ NORMAL INSE­RATĂ ȘI SUFERINȚĂ FETALĂ.
DIAGNOSTIC POSTOPERATOR: SAR­­­­CINĂ TUBARĂ DREAPTĂ. SIN­­DROM ADERENȚIAL PELVIN. HE­­­MO­PE­RITONEU
S-a practicat anexectomie dreaptă. Visceroliză. Lavaj. Drenaj Douglas.
Imaginile sunt extrem de sugestive, putând să se observe: trompa dreaptă în care după secționare se evidențiază produsul de concepție, uterul integru, anexa stângă integră. Autor: Medica Academica