„Darul cerului” sau rostopasca
Remediu puternic pentru numeroase afectiuni
Se spunea ca are o forță egală cu a soarelui și de asta romanii au botezat-o “Chelidonium”, “darul cerului”, iar vracii o culegeau numai în crucea zilei, când soarele era în zodia Leului.
Se spunea ca are o forță egală cu a soarelui și de asta romanii au botezat-o “Chelidonium”, “darul cerului”, iar vracii o culegeau numai în crucea zilei, când soarele era în zodia Leului.
Rostopasca (nume științific Chelidonium majus L.), cunoscută și Chelidonium majus L.), cunoscută și sub denumirea populară de iarbă de negi sau negelariță, este o plantă erbacee ușor de recunoscut după latexul de culoare galbenă care în contact cu aerul se brunifică.
Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radială), bisexuate, de culoare galbenă, grupate în umbele simple. Înflorește din aprilie până în septembrie. Fructul este o capsulă.
Rostopasca este recomandată ca remediu în peste 150 de afecțiuni, de la dermatoze banale, la temutul cancer sau la infecțiile virale, încă imposibil de tratat cu medicamentele actuale. Preparatele pe bază de rostopască au efecte vasodilatatoare, antispastice, analgezice şi stimulează secreţiile digestive. Extern, are acţiune: antiseptică, antibacteriană, regenerantă, cicatrizantă, antitumorală.
Alți constituienți: acid chelidonic, saponozide, carotenoide, substante rezinoase, ulei volatil (în urme), flavonozide, taninuri, acid nicotinic, nicotinamida .
Rostopasca este recomandată în terapia naturistă a afecţiunilor hepatice, în procesul de cicatrizare a unor boli de piele, negi, în cazurile de icter, constipaţie, reumatism etc.
Vezi și
Conține alcaloizi, sparteină, vitamina C, ulei volatil, flavonoizi, saponoide, săruri minerale, compuși care o recomandă în tratamentul afectiunilor. Printre cele mai importante se numără colicile biliare, dischinezia biliară, acneea, eczemele, enterocolitele, hepatitele acute și cronice. Rostopasca poate fi un bun remediu și în tratamentul leucemiei. Ştiai că, în cazul cancerelor hepatice, extractul de plantă poate opri procesul de dezvoltare a tumorilor? De la rostopască se utilizează partea aeriană a plantei, tulpina, frunzele și florile. Înflorește din aprilie până în septembrie şi se culege numai în zilele însorite.Rostopasca este recomandată în terapia naturistă a afecţiunilor hepatice, în procesul de cicatrizare a unor boli de piele, negi, în cazurile de icter, constipaţie, reumatism etc.
Iata cateva dintre numeroasele afectiuni in care se foloseste rostopasca:
Spasmele digestive – sunt eficient combătute de către tinctura de rostopască, din care se iau câte 3-4 lingurițe pe zi. Tratamentul se face simptomatic, de câte ori apar spasme, anumite substante contțnute de această plantă (alcaloizi) relaxând prompt musculatura netedă a tubului digestiv.
Dischinezia biliară – un grup de cercetători români, conduși de dr. Hriscu A., a demonstrat efectele excepționale ale rostopascăi în combaterea tulburărilor biliare, inclusiv a dischineziei. Se administrează pulberea, câte un vârf de cuțit luat de trei ori pe zi, la orele 8, 13 și 19. Acest tratament se face vreme de 30 de zile, urmate de 10 zile de pauză, după care se poate relua. Are o eficiență greu de egalat de orice medicament de sinteză. Tratamentul este foarte eficient și pentru prevenirea litiazei biliare.
Indigestia și dispepsia – conform cercetărilor medicului german J.C. Bauman, nu există medicament mai eficient ca rostopasca în tratarea problemelor legate de digestie. Jumătate de linguriță de tinctură de rostopască, administrată de 4 ori pe zi, diminuează senzația de greață, stimuleaza puternic producerea de sucuri gastrice și de bilă, elimină starea de disconfort, de greutate în stomac, ce apare în cazul indigestiei. Fiecare doză de rostopască se ia cu 10 minute înainte de masă. Se țin cure de câte 3 săptămâni.
Migrena biliară, migrena în general – se ia o linguriță rasă de pulbere de rostopască pe stomacul gol, în doză unică, pentru 24 de ore. Efectele sunt de-a dreptul spectaculoase: în mai puțin de o oră, bila este drenată, durerile de cap și senzatia de greață dispar, la fel ca și sensibilitatea excesivă la zgomote, la lumină și la mirosuri. Tratamentul se face ocazional, atunci când apar durerile de cap și celelalte simptome specifice migrenei.
Pancreatita– iată o rețetă care face adevărate minuni în această afecțiune periculoasă și greu de tratat: cinci grame de rostopască uscată și mărunțita se opăresc cu un litru de apă clocotită și se lasă să se infuzeze 12 ore, într-un vas smălțuit (extractul nu trebuie să intre în contact cu metale). Ideal este să se prepare infuzia la ora șase seara și să se strecoare la șase dimineața, când se mai adaugă 200 de grame de miere de salcâm sau polifloră (nu de alt soi) și se amestecă bine. Se ia o lingură din acest preparat, din oră în oră, înainte sau după ce mâncăm. După 2 luni de tratament, simptomele bolii dispar.
CEAI DE ROSTOPASCA
Actiuni:
INTERN: antibacterian puternic si cu spectru larg, citostatic bun, antiinflamator puternic, antiseptic foarte puternic, antispasmodic puternic, antiviral puternic (actiune asupra virusurilor gripale, a celui herpetic si hepatic, a papilomavirusurilor), calmant bun, hipocolesterolemiant bun, coleretic puternic, excitant mediu, hipotensor, narcotic slab, hipocolesterolemiant bun, purgativ mediu-slab, tonic hepatic foarte puternic, tonic amar puternic, tonic cardiac bun, vermifug bun.
EXTERN: antiinflamator ocular (doar aplicata pe pleoape, deoarece direct pe ochi este extrem de daunatoare), antiinfectios cu spectru larg (bacterii, fungi, protozoare, virusuri), antipruriginos slab, antitumoral puternic (fapt acceptat chiar daca mecanismul de actiune nu a fost deocamdata elucidat), cicatrizant bun.
Indicatii:
INTERN: (se foloseste numai la recomandarea si sub controlul medicului): icter, hepatita virala A, B si C, afectiuni hepatobiliare (dischinezii biliare, calculoza biliara, atonie veziculara, colici biliare) – pulbere. Se administreaza in cure de minim o luna; ciroza hepatica – pulbere. Face o combinatie redutabila cu pufulita cu flori mici si anghinarea; tuse spasmodica, astm, catar bronsic – pulbere. Se poate asocia foarte bine cu isopul; guta, reumatism – pulbere. Se asociaza foarte bine cu tratamentul cu plante depurative: ienupar si trei frati patati – constipatie atona – pulbere. Se asociaza de obicei cu plante purgative si laxative: volbura, boz, crusin, bace de soc. – febra intermitenta – pulbere. – boli de splina, afectiuni intestinale (spasme, inflamatii, infectii) – pulbere administrata de 4 ori pe zi, cate 0,2 grame. In afectiunile splinei se asociaza foarte bine cu salvia si limba mielului; angina pectorala (adjuvant), arterioscleroza cerebrala, ateroscleroza, valori crescute ale colesterolului – pulbere, doza unica de 2 varfuri de cutit, seara inainte de culcare – isterie, insomnie, neliniste – pulbere, se combina foarte bine cu sunatoarea si menta; psoriazis, boli de piele persistente – pulbere. Se va pastra concomitent un regim alimentar preponderent lacto-vegetarian, evitand consumul de alcoolul, fumatul si efortul fizic excesiv. Se va pastra deasemenea un bun tranzit intestinal, evitand produsele care constipa; lipomatoza – pulbere. Pentru efecte maxime se foloseste tot intern si pulberea din anghinare. Extern se vor face cataplasme cu rostopasca pe zonele afectate.
EXTERN: – inflamatii cronice ale ochilor, ulceratii cronice ale ochilor, blefarite – comprese cu decoct combinat pe pleoape; se tine jumatate de ora, dupa care se spala foarte bine. Ochii nu vor fi deschisi deloc. – negi, bataturi, cheratita – cataplasme sau aplicatii de suc proaspat. – fibrom uterin – cataplasme cu rostopasca puse pe zona abdominala inferioara. Tratamentul se face o data la 2 zile. Poate fi completat cu spalaturi vaginale facute dupa reteta prezentata la infectiile genitale; cancer de piele – cataplasme pe locul afectat. Tratamentul este valabil si pentru tumorile exteriorizate; infectii cronicizate la nivelul pielii, ulcere pe piele vechi, atone – cataplasma de rostopasca si tataneasa in proportii egale – infectii genitale cu papiloma, candida, trichomonas – spalaturi cu infuzie combinata dintr-o combinatie in proportii egale de rostopasca, radacina de tataneasa si flori musetel.
Mod de administrare:
Uz intern
Ceai: in combaterea bolilor hepatice grave. Curatand atat sangele cat si ficatul, ea are influenta dintre cele mai bune asupra metabolismului. Este folosita si in afectiunile biliare, renale si hepatice.
Uz extern
Ceai: ajuta contra bolilor de cancer de piele, contra bataturilor, a verucilor (negilor) si a eczemelor care nu vor sa se vindece.
Sucul: ajuta chiar in cazul sangerarii retinei si a dezlipirii de retina. Se ia o frunza de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se zdrobeste intre degetul mare si degetul aratator, umezite in prealabil. Zeama astfel obtinuta este unsa cu aratatorul, tinand ochii bine inchisi, inspre coada ochilui. Desi nu este pusa direct in ochi, actiunea ei se comunica totusi ochilor. Acest lucru se poate incerca pentru a trata cataracta, vederea slaba si in mod preventiv pentru ochii sanatosi dar suprasolicitati.
Tinctura: in medicina homeopatica se prepara din aceasta planta o tinctura din care se administreaza de 2-3 ori zilnic cate 10-15 picaturi in putina apa.
Preparare:
Infuzie: se beau cate 2-3 cesti cu ceai (care nu se prepara prin fierbere, ci doar prin oparire) pe parcursul zilei, in inghitituri mici.
Suc proaspat: frunzele, tulpinile si florile se spala si se trec in stare umeda prin storcatorul electric (pentru folosire externa).
Tinctura: a se procura din farmacii, fiind un preparat homeopatic.
Macerat de vin: se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca cu radacini cu tot si se lasa sa stea 1-2 ore, apoi se filtreaza si se bea in inghitituri mici.
Contraindicatii:
Rostopasca, atat de utila in doze terapeutice, in doze mari poate fi extrem de toxica. Cea mai toxica este in stare proaspata: 20-30 de grame ingerate duc la o intoxicatie severa, iar 50-60 grame produc intoxicatie mortala. In stare uscata, este mai putin toxica, dar este necesara o atentie marita in manipularea si administrarea sa deoarece pot aparea accidente. Pentru tratamentele interne este bine sa cereti avizul si supravegherea unui medic..
INTERN: antibacterian puternic si cu spectru larg, citostatic bun, antiinflamator puternic, antiseptic foarte puternic, antispasmodic puternic, antiviral puternic (actiune asupra virusurilor gripale, a celui herpetic si hepatic, a papilomavirusurilor), calmant bun, hipocolesterolemiant bun, coleretic puternic, excitant mediu, hipotensor, narcotic slab, hipocolesterolemiant bun, purgativ mediu-slab, tonic hepatic foarte puternic, tonic amar puternic, tonic cardiac bun, vermifug bun.
EXTERN: antiinflamator ocular (doar aplicata pe pleoape, deoarece direct pe ochi este extrem de daunatoare), antiinfectios cu spectru larg (bacterii, fungi, protozoare, virusuri), antipruriginos slab, antitumoral puternic (fapt acceptat chiar daca mecanismul de actiune nu a fost deocamdata elucidat), cicatrizant bun.
Indicatii:
INTERN: (se foloseste numai la recomandarea si sub controlul medicului): icter, hepatita virala A, B si C, afectiuni hepatobiliare (dischinezii biliare, calculoza biliara, atonie veziculara, colici biliare) – pulbere. Se administreaza in cure de minim o luna; ciroza hepatica – pulbere. Face o combinatie redutabila cu pufulita cu flori mici si anghinarea; tuse spasmodica, astm, catar bronsic – pulbere. Se poate asocia foarte bine cu isopul; guta, reumatism – pulbere. Se asociaza foarte bine cu tratamentul cu plante depurative: ienupar si trei frati patati – constipatie atona – pulbere. Se asociaza de obicei cu plante purgative si laxative: volbura, boz, crusin, bace de soc. – febra intermitenta – pulbere. – boli de splina, afectiuni intestinale (spasme, inflamatii, infectii) – pulbere administrata de 4 ori pe zi, cate 0,2 grame. In afectiunile splinei se asociaza foarte bine cu salvia si limba mielului; angina pectorala (adjuvant), arterioscleroza cerebrala, ateroscleroza, valori crescute ale colesterolului – pulbere, doza unica de 2 varfuri de cutit, seara inainte de culcare – isterie, insomnie, neliniste – pulbere, se combina foarte bine cu sunatoarea si menta; psoriazis, boli de piele persistente – pulbere. Se va pastra concomitent un regim alimentar preponderent lacto-vegetarian, evitand consumul de alcoolul, fumatul si efortul fizic excesiv. Se va pastra deasemenea un bun tranzit intestinal, evitand produsele care constipa; lipomatoza – pulbere. Pentru efecte maxime se foloseste tot intern si pulberea din anghinare. Extern se vor face cataplasme cu rostopasca pe zonele afectate.
EXTERN: – inflamatii cronice ale ochilor, ulceratii cronice ale ochilor, blefarite – comprese cu decoct combinat pe pleoape; se tine jumatate de ora, dupa care se spala foarte bine. Ochii nu vor fi deschisi deloc. – negi, bataturi, cheratita – cataplasme sau aplicatii de suc proaspat. – fibrom uterin – cataplasme cu rostopasca puse pe zona abdominala inferioara. Tratamentul se face o data la 2 zile. Poate fi completat cu spalaturi vaginale facute dupa reteta prezentata la infectiile genitale; cancer de piele – cataplasme pe locul afectat. Tratamentul este valabil si pentru tumorile exteriorizate; infectii cronicizate la nivelul pielii, ulcere pe piele vechi, atone – cataplasma de rostopasca si tataneasa in proportii egale – infectii genitale cu papiloma, candida, trichomonas – spalaturi cu infuzie combinata dintr-o combinatie in proportii egale de rostopasca, radacina de tataneasa si flori musetel.
Ceai: in combaterea bolilor hepatice grave. Curatand atat sangele cat si ficatul, ea are influenta dintre cele mai bune asupra metabolismului. Este folosita si in afectiunile biliare, renale si hepatice.
Uz extern
Ceai: ajuta contra bolilor de cancer de piele, contra bataturilor, a verucilor (negilor) si a eczemelor care nu vor sa se vindece.
Sucul: ajuta chiar in cazul sangerarii retinei si a dezlipirii de retina. Se ia o frunza de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se zdrobeste intre degetul mare si degetul aratator, umezite in prealabil. Zeama astfel obtinuta este unsa cu aratatorul, tinand ochii bine inchisi, inspre coada ochilui. Desi nu este pusa direct in ochi, actiunea ei se comunica totusi ochilor. Acest lucru se poate incerca pentru a trata cataracta, vederea slaba si in mod preventiv pentru ochii sanatosi dar suprasolicitati.
Tinctura: in medicina homeopatica se prepara din aceasta planta o tinctura din care se administreaza de 2-3 ori zilnic cate 10-15 picaturi in putina apa.
Preparare:
Infuzie: se beau cate 2-3 cesti cu ceai (care nu se prepara prin fierbere, ci doar prin oparire) pe parcursul zilei, in inghitituri mici.
Suc proaspat: frunzele, tulpinile si florile se spala si se trec in stare umeda prin storcatorul electric (pentru folosire externa).
Tinctura: a se procura din farmacii, fiind un preparat homeopatic.
Macerat de vin: se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca cu radacini cu tot si se lasa sa stea 1-2 ore, apoi se filtreaza si se bea in inghitituri mici.
Contraindicatii:
Rostopasca, atat de utila in doze terapeutice, in doze mari poate fi extrem de toxica. Cea mai toxica este in stare proaspata: 20-30 de grame ingerate duc la o intoxicatie severa, iar 50-60 grame produc intoxicatie mortala. In stare uscata, este mai putin toxica, dar este necesara o atentie marita in manipularea si administrarea sa deoarece pot aparea accidente. Pentru tratamentele interne este bine sa cereti avizul si supravegherea unui medic..
Rostopasca vindecă hepatitele și cancerul
Contraindicații
În cazuri rare(până în anul 2006 fuseseră raportate 30 cazuri în toată lumea), care țin de o sensibilitate individuală, rostopasca poate da și tulburări hepatice, mergând până la hepatită. Aceste probleme au apărut chiar în cazul administrării în doze normale, motiv pentru care tratamentul cu rostopască va fi început gradat, cu doze mici, și va fi întrerupt imediat ce apar simptome cum ar fi greața, inapetența, mărirea în volum a ficatului, colorarea în roșu a urinei ori îngălbenirea corneei.