Se afișează postările cu eticheta Rostopasca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Rostopasca. Afișați toate postările

joi, 13 februarie 2014

Indigestia

OTRAVA ASCUNSĂ ÎN HRANA NOASTRĂ DE ZI CU ZI

Vi s-a întâmplat vreodată să mâncați un aliment și a doua zi să vreți tot pe acela să îl mâncați și să deveniți dependenți de alimentul respectiv? Sau să mâncați un covrig și să vreți doar covrigi să mâncați aproape zilnic? Sau același burger, sos de salată, același pilaf ,pizza, salam, chipsuri, biscuiți, tort de ciocolată?

Ei bine, de vină pentru această dependență poate fi un aditiv alimentar, foarte des întâlnit, considerat cel mai periculos ingredient din mâncarea noastră – monoglutamatul de sodiu, adică E621.

Din punct de vedere chimic, monoglutamatul de sodiu este o pulbere albă care seamănă cu zahărul. E621 stimulează creierul să inducă starea de bine, să producă mai multă dopamină, stimulează papilele gustative și ne dă senzația că mâncarea e delicioasă și nu ne mai săturăm de ea.  

Cât de periculos este monoglutamatul de sodiu?

Acest potențator de aromă este un aditiv alimentar folosit de multe decenii. Deși este asociat cu foarte multe afecțiuni de la obezitate până la Alzheimer, totuși industria alimentară continuă să îl folosească. Calitatea alimentelor devine din ce în ce mai slabă , iar noi, consumatorii nu realizăm dezastrul care se produce în organism pe termen lung, din cauza consumului în exces de mâncare de tip fast-food, conserve, supe la plic, alimente procesate de tot felul.

Pe lângă greață, dureri de cap, slăbiciune, amorțeală/ furnicături, simptome asociate deseori cu sensibilitatea la monoglutamat, prezența E621 poate provoca, a la long, deteriorarea rinichilor și a ficatului, hipertensiune arterială , creșteri mari ale colesterolului și trigliceridelor, diabet și boli neurologice.

Cum putem evita consumul de monoglutamat de sodiu?

Primul sfat ar fi să încercăm să ne GĂTIM SINGURI MÂNCAREA.

De asemenea, e important să învățăm să citim etichetele și să renunțăm la alimentele care conțin E621

Și totuși, chiar dacă avem etichete “fără monoglutamat de sodiu”, îl putem regăsi ascuns în componentele inițiale din care s-a obținut produsul finit. Foarte multe produse conțin E621, chiar în varianta lor organică, cum ar fi bulionul, aditivii pentru aluat, gelatina, aromele de orice fel, condimentele, proteinele din soia, făina de ovăz hidrolizat și altele.

Așadar, spre binele nostru, este bine să fim tot timpul responsabili, informați, atenți la ce mâncăm. Iar când e vorba de cei mici, de copiii noștri, responsabilitatea trebuie să fie maximă și să le gătim mereu din produse proaspete!!! Și nu aruncând într-o cratiță o conservă de mazăre și una de bulion sau să trântim un cârnat într-o tigaie….  #SanatateaTAPrioritateaMEA




CUM NE OTRĂVIM CU ULEI RAFINAT
De multe ori m-am întrebat cum de uleiul rafinat pe care îl cumpărăm din magazine este aşa fluid şi aşa frumos colorat şi cât este de sănătos… Ce conţine şi cum se fabrică…
Iată un articol despre asta:
Cum se produce uleiul rafinat sau uleiul industrial?
Majoritatea uleiurilor alimentare din comert sunt rafinate sau dublu-rafinate.
Uleiul rafinat este format aproximativ din 30% ulei si 70% apa, deci iata ce cumparam de la supermarket!
Produsele pe care le gasim in magazine sub denumirea simpla de ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de arahide etc. reprezinta uleiuri rafinate. Acestea se pot obtine prin doua metode:
1. Prin prajire si tratare chimica
In prima etapa semintele se decojesc si se prajesc, procedeu ce este foarte daunator, prin prajire rezultand produse cancerigene.
Urmeaza presarea mecanica la cald, la temperaturi intre 160 si 200 grade C, in urma careia se obtine un ulei brut, de culoare neagra. Urmeaza rafinarea (filtrare, albire, dezodorizare, colorare) si adaugarea de conservanti chimici.
Resturile de seminte ramase dupa presare se trateaza cu solvent chimic – hexan, pentru extragerea totala a uleiului din ele. Hexanul se spala cu abur supraincalzit, fiind extrem de volatil, se recupereaza din amestecul cu ulei si se refoloseste ulterior. Uleiul rezultat este „albit” odorizat si stabilizat cu E-uri.
(Hexanul este un solvent chimic obţinut din ţiţei, care intră şi în compoziţia benzinei. Există trei tipuri de hexan: normal-hexan, izohexan, care şi el este de trei tipuri şi neohexan – notă admin.)
2. Cu solventi chimici
Se trateaza materiile prime vegetatale cu solventi chimici. Aceasta tehnologie este cel mai utilizata in prezent.
Solventul chimic, de obicei hexanul sau benzenul, obtinut din distilarea petrolului, se separa de uleiul rezultat din tratarea materiilor prime prin vaporizare la temperaturi inalte. In acest mod, se obtine un ulei brut care este apoi „cosmetizat”, folosindu-se substante precum soda caustica, acidul sulfuric sau acidul fosforic. In acest mod se filtreaza chimic si decoloreaza uleiul brut.
Pentru indepartarea mirosurilor nedorite, uleiul „se spala” cu un abur supra-incalzit (300 grade C), care ridica din nou temperatura uleiului pana la 170 grade C. In acest proces i se poate introduce si o anumita cantitate de apa, pentru a creste rentabilitatea economica.
La sfarsit, i se mai adauga o culoare de un galben frumos, din categoria E-urilor, si un conservant pentru a nu rancezi usor. Rezultatul este o „solutie” ce contine max. 30% ulei natural, multa apa si resturi ale produsilor chimici utilizati in procesul de rafinare.
Iar acest ulei noi l-am mancat ani de zile, l-am dat copiilor nostri in prajituri sau in mancare…..ne-am otravit, incetul cu incetul!
Poate ca va intrebati de ce tot acest efort? de ce se face rafinare si dubla-rafinare?
Pentru ca prin presarea la cald a miezului semintelor de floarea-soarelui se obtine procentual mai mult ulei din 100Kg de materie prima, decat prin metoda presarii la rece.
Dar uleiul rezultat nu poate fi lasat la decantat si utilizat pentru consum, ar fi si pacat…..sa nu-l trateze chimic pentru a fi amestecat apoi cu diferiti emulgatori si apa, pentru a spori si mai mult cantitatea de „ulei” ce ajunge la cumparator. Astfel, atunci cand cumparati ulei de la supermarket, sau de la buticul din colt, defapt cumparati maxim 30% ulei si restul apa, chimicale, E-uri, etc
Poate ca cei mai in varsta isi amintesc din copilaria lor ca la „Cooperativa” se vindea ulei varsat, dintr-un butoi de tabla, masurat cu o ulcica gradata din galvan…..dar acela era ulei adevarat, ulei presat la rece, si pentru multi dintre noi reprezinta gustul de ulei din copilarie….
Efectele rafinarii:
reducerea vitaminei E (si in general a vitaminelor, mineralelor, enzimelor);
uleiul va contine urme de produse chimice (hexan)
uleiul va contine acizi grasi saturati.
Nu am gasit date pentru Romania care sa arate ce reziduuri de substante chimice se gasesc in uleiurile pentru consum. Dar in India de exemplu, doar in 1995 a aparut o lege care a reglementat ca in uleiul rafinat cantitatea maxima de reziduu de nichel sa nu depaseasca 1.5 ppm. Nichelul este folosit in hidrogenarea uleiului si poate provoca reactii adverse (sistemul respirator, ficat, piele, actiune carcinogena).
…. In Franta de exemplu reglementarile permit ca in uleiul obtinut, cantitatea de hexan ramasa sa nu depaseasca 1mg/kg. …
La simpozionul specialistilor in cancer organizat la Roma in 1956 de Uniunea Internationala impotriva cancerului s-a mentionat ca “prezenta acestor produse chimice in alimentatie este inacceptabila, mai ales cand aceste produse sunt incalzite la temperaturi inalte”. … amorebio.ro
Soluţia ar fi să consumăm ulei obţinut prin presare la rece. Există mici întreprizători care produc ulei în acest fel. Chiar şi unele mânăstiri vând ulei natural. Dezavantajul este preţul, dar ţinând cont că de o alimentaţie naturală depinde sănătatea noastră… cred că merită.
Articol Preluat  de la Grigore Martinescu FB



Indigestia - simptome, diagnostic, tratament

Uneori dupa o masa copioasa sau dupa consumul de alimente alterate sistemul nostru digestiv protesteaza printr-o disconfort abdominal si atunci stim ca suferim de o indigestie.
Indigestia numita medical si dispepsie poate avea insa mai multe cauze si poate fi insotita si de alte simptome.
Cauzele instalarii unei indigestii
Exista numeroase cauze care duc la aparitia dispepsiei:
- mesele copiase
- ingestia rapida de alimente
- ingestia de alimente foarte reci sau fierbinti
- alimentele tip fast food
- produsele alimentare alterate
- alimentele picante
- consumul excesiv de cafea, alcool, ciocolata, bauturi carbogazoase
- consumul excesiv de alcool
- fumatul
- aerofagia (inghitirea de aer)
- stresul.

Indigestia insa nu reprezinta o simpla neplacere digestiva,ea poate fi unsimptom al unor boli precum:
- gastrita acuta sau cea cronica
- ulcerul duodenal, ulcerul gastric
- colecistita
- pancreatita acuta sau cronica
- boala de reflux gastroesofagian
- sindromul de intestin iritabil
- cancerul gastric
- boli tiroidiene
- hiperparatiroidismul

Si unele medicamente pot determina aparitia dispepsiei,printe acestea se numara:- antiinflamatoarele nesteroidiene (ibuprofenul)
- antibioticele
- contraceptivele (estrogen)
Obezitatea si infectia cu Helicobacter Pylori reprezinta importanti factori de risc ce cresc sansele de instalare a dispepsiei.
Simptomele ce insotesc indigestia


O indigestie este anuntata de urmatoarele simptome:
- senzatia de plin in timpul mesei sau dupa masa: chiar daca cantitatea de alimente ingerate nu este mare apare senzatia de plenitudine stomacala in timp ce va alimentati, iar aceasta senzatie persista mai mult decat in mod normal dupa masa.
- durere in partea superioara a abdomenului: durerea poate sa fie usoara sau dimpotriva severa si se poate localiza oriunde intre stern si ombilic
- senzatie de arsura in partea superioara a abdomenului
- greata
- balonare
- varsaturi alimentare
- eructatii (ragait)
- sughit
- diaree
Diagnosticul pentru indigestie
Medicul, prin discutia cu pacientul (prin care afla care sunt simptomele, cum a debutat si posibil ce a provocat indigestia) si prin examenul fizic, obtine informatiile necesare pentru formularea diagnosticului.

Investigatiile ce sunt utile in depistarea cauzei ce a dus la instalarea dispepsiei sunt:
- examen radiologic baritat
- endoscopia digestiva superioara
- ecografia abdominala
- tomografia computerizata a ficatului, veziculei biliare, pancreasului.
- analize sanguine
- testul materiilor fecale

Aceste investigatii sunt importante pentru depistarea eventualelor boli ce se manifesa prin indigestie.
In cazul dispepsiei provocate de mese copioase, de abuzul de alcool, cafea, ciocolata, bauturi carbogazoase sau altor cause reversibile diagnosticul este pus doar pe baza istoricului bolii si a examenului fizic.

Simptomele care trebuie urmarite cu atentie pentru ca pot fi semnul unor afectiuni mai grave sunt:
- anemia
- scaderea ponderala
- anorexia
- rezistenta la tratamentul cu medicamente antisecretorii
- disfagia sau dificultatea la inghitire
- varsaturile persistente
- scaunele negre (melena)
-varsaturi cu sange
Tratament in indigestie

Cel mai important aspect al tratamentului reprezinta schimbarea stilului de viata si al dietei.
Medicamentos, indigestia poate fi tratata cu:
- antiacidele: suprima aciditatea gastrica protejand mucoasa stomacala
- antisecretorii: reduc cantitate de secretii stomacale, au o actiune mai lenta decat antiacidele
- inhibitori ai pompei de protoni: actioneaza asupra celulelor secretorii ale stomacului reducand astfel cantitatea de acid pe care acestea o produc
- agentii prokinetici: ajuta la golirea mai rapida a stomacului ameliorand astfel senzatia de discomfort abdominal
- antispasticele: contribuie la relaxarea muschilor netezi
- antibioticele: sunt utilizate in cazul existentei infectiei cu Helicobacter Pylori. Nu uitam de consumul de alimente alterate, care pot contine diversi agenti patogeni, iar pentru inlaturarea lor este absolut necesara administrarea antibioticelor.

Cu totii stim ca o boala este mult mai bine sa fie prevenita decat sa fie tratata.
Preventia indigestiei
Simplu:
- aveti foarte mare grija la calitatea alimentelor ingerate
- evitati mesele copioase, alimentele picante si pe cele tip fast food
- evitati cafeaua, ciocolata, alcoolul, bauturile carbogazoase
- evitati sa mancati cu gura deschisa pentru ca astfel inghititi mai mult aer
- mancati incet, mestecati bine alimentele
- vizualizati aspectul alimentelor, valabilitatea, etc
- nu purtati haine stramte
- nu faceti sport cu stomacul plin
Deci retineti aceste simple sfaturi si aveti mare grija de voi.


Vezi și 

  1. Schema de tratament pentru Covid-19

  2. În medie, perioade necesară

  3. dezvoltării unui vaccin este de 12-15 ani ?

  4. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor

  5. Scara de valori a societății romanești 

  6. Europa privită din viitor

  7. Hrana vie

  8. Planurile in derulare sunt o munca in progres 

  9. Destinatii uimitoare pe glob

  10. Miracolul japonez- Drum

  11. reconstruit în patru zile

  12. Primarul care nu frură

  13. Duda a pus mâna pe Casa

  14. Regală

  15. Nu poti multiplica bogatia

  16. divizand-o !  

  17. Evolutia Laptop - Cântărea

  18. 5,44 kg

  19. O Nouă Republică

  20. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  21. În vremea monarhiei, Țaranii romani reprezentau 90% 

  22. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  23. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  24. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  25. Fii propriul tău nutriționist

  26. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  27. Slăbești daca esti motivat

  28. Serbet de ciocolata

  29. Set medical Covid necesar acasă

  30. Medicament retras - folosit în diabet

  31. Brexit-ul - Spaima Europei

  32. Virusul Misterios

  33. Inamicul numărul unu al

  34. acumulatorilor 

  35. Sistemele solare - apă caldă

  36. Economisirea energiei electrice

  37.  Hoțul de cărți

  38. Aparitia starii de insolventa

  39. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  40. Microbii din organismul uman

  41. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.   

  42. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  43. Masca ce omoară virusul    

  44.  O veste de Covid  

  45. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  46. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea 

  47. Îndulcitorul care scade glicemia

miercuri, 22 ianuarie 2014

Rostopasca - „Darul cerului”


„Darul cerului” sau rostopasca

Remediu puternic pentru numeroase afectiuni
Se spunea ca are o forță egală cu a soarelui și de asta romanii au botezat-o “Chelidonium”, “darul cerului”, iar vracii o culegeau numai în crucea zilei, când soarele era în zodia Leului.


Rostopasca (nume științific Chelidonium majus L.), cunoscută și Chelidonium majus L.), cunoscută și sub denumirea populară de iarbă de negi sau negelariță, este o plantă erbacee ușor de recunoscut după latexul de culoare galbenă care în contact cu aerul se brunifică.

Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radială), bisexuate, de culoare galbenă, grupate în umbele simple. Înflorește din aprilie până în septembrie. Fructul este o capsulă.

Rostopasca este recomandată ca remediu în peste 150 de afecțiuni, de la dermatoze banale, la temutul cancer sau la infecțiile virale, încă imposibil de tratat cu medicamentele actuale. Preparatele pe bază de rostopască au efecte vasodilatatoare, antispastice, analgezice şi stimulează secreţiile digestive. Extern, are acţiune: antiseptică, antibacteriană, regenerantă, cicatrizantă, antitumorală.

Alți constituienți: acid chelidonic, saponozide, carotenoide, substante rezinoase, ulei volatil (în urme), flavonozide, taninuri, acid nicotinic, nicotinamida .

Rostopasca este recomandată în terapia naturistă a afecţiunilor hepatice, în procesul de cicatrizare a unor boli de piele, negi, în cazurile de icter, constipaţie, reumatism etc.

Vezi și 

  1. Schema de tratament pentru Covid-19

  2. În medie, perioade necesară

  3. dezvoltării unui vaccin este de 12-15 ani ?

  4. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor

  5. Scara de valori a societății romanești 

  6. Europa privită din viitor

  7. Hrana vie

  8. Planurile in derulare sunt o munca in progres 

  9. Destinatii uimitoare pe glob

  10. Miracolul japonez- Drum

  11. reconstruit în patru zile

  12. Primarul care nu frură

  13. Duda a pus mâna pe Casa

  14. Regală

  15. Nu poti multiplica bogatia

  16. divizand-o !  

  17. Evolutia Laptop - Cântărea

  18. 5,44 kg

  19. O Nouă Republică

  20. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  21. În vremea monarhiei, Țaranii romani reprezentau 90% 

  22. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  23. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  24. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  25. Fii propriul tău nutriționist

  26. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  27. Slăbești daca esti motivat

  28. Serbet de ciocolata

  29. Set medical Covid necesar acasă

  30. Medicament retras - folosit în diabet

  31. Brexit-ul - Spaima Europei

  32. Virusul Misterios

  33. Inamicul numărul unu al

  34. acumulatorilor 

  35. Sistemele solare - apă caldă

  36. Economisirea energiei electrice

  37.  Hoțul de cărți

  38. Aparitia starii de insolventa

  39. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  40. Microbii din organismul uman

  41. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.   

  42. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  43. Masca ce omoară virusul    

  44.  O veste de Covid  

  45. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  46. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea 

  47. Îndulcitorul care scade glicemia

Indicatii terapeutice:

Conține alcaloizi, sparteină, vitamina C, ulei volatil, flavonoizi, saponoide, săruri minerale, compuși care o recomandă în tratamentul afectiunilor. Printre cele mai importante se numără colicile biliare, dischinezia biliară, acneea, eczemele, enterocolitele, hepatitele acute și cronice. Rostopasca poate fi un bun remediu și în tratamentul leucemiei. Ştiai că, în cazul cancerelor hepatice, extractul de plantă poate opri procesul de dezvoltare a tumorilor? De la rostopască se utilizează partea aeriană a plantei, tulpina, frunzele și florile. Înflorește din aprilie până în septembrie şi se culege numai în zilele însorite.Rostopasca este recomandată în terapia naturistă a afecţiunilor hepatice, în procesul de cicatrizare a unor boli de piele, negi, în cazurile de icter, constipaţie, reumatism etc.

Iata cateva dintre numeroasele afectiuni in care se foloseste rostopasca:

Spasmele digestive – sunt eficient combătute de către tinctura de rostopască, din care se iau câte 3-4 lingurițe pe zi. Tratamentul se face simptomatic, de câte ori apar spasme, anumite substante contțnute de această plantă (alcaloizi) relaxând prompt musculatura netedă a tubului digestiv.
Dischinezia biliară – un grup de cercetători români, conduși de dr. Hriscu A., a demonstrat efectele excepționale ale rostopascăi în combaterea tulburărilor biliare, inclusiv a dischineziei. Se administrează pulberea, câte un vârf de cuțit luat de trei ori pe zi, la orele 8, 13 și 19. Acest tratament se face vreme de 30 de zile, urmate de 10 zile de pauză, după care se poate relua. Are o eficiență greu de egalat de orice medicament de sinteză. Tratamentul este foarte eficient și pentru prevenirea litiazei biliare.

Indigestia și dispepsia – conform cercetărilor medicului german J.C. Bauman, nu există medicament mai eficient ca rostopasca în tratarea problemelor legate de digestie. Jumătate de linguriță de tinctură de rostopască, administrată de 4 ori pe zi, diminuează senzația de greață, stimuleaza puternic producerea de sucuri gastrice și de bilă, elimină starea de disconfort, de greutate în stomac, ce apare în cazul indigestiei. Fiecare doză de rostopască se ia cu 10 minute înainte de masă. Se țin cure de câte 3 săptămâni.

Migrena biliară, migrena în general – se ia o linguriță rasă de pulbere de rostopască pe stomacul gol, în doză unică, pentru 24 de ore. Efectele sunt de-a dreptul spectaculoase: în mai puțin de o oră, bila este drenată, durerile de cap și senzatia de greață dispar, la fel ca și sensibilitatea excesivă la zgomote, la lumină și la mirosuri. Tratamentul se face ocazional, atunci când apar durerile de cap și celelalte simptome specifice migrenei.

Pancreatita– iată o rețetă care face adevărate minuni în această afecțiune periculoasă și greu de tratat: cinci grame de rostopască uscată și mărunțita se opăresc cu un litru de apă clocotită și se lasă să se infuzeze 12 ore, într-un vas smălțuit (extractul nu trebuie să intre în contact cu metale). Ideal este să se prepare infuzia la ora șase seara și să se strecoare la șase dimineața, când se mai adaugă 200 de grame de miere de salcâm sau polifloră (nu de alt soi) și se amestecă bine. Se ia o lingură din acest preparat, din oră în oră, înainte sau după ce mâncăm. După 2 luni de tratament, simptomele bolii dispar.



CEAI DE ROSTOPASCA

Actiuni:
INTERN: antibacterian puternic si cu spectru larg, citostatic bun, antiinflamator puternic, antiseptic foarte puternic, antispasmodic puternic, antiviral puternic (actiune asupra virusurilor gripale, a celui herpetic si hepatic, a papilomavirusurilor), calmant bun, hipocolesterolemiant bun, coleretic puternic, excitant mediu, hipotensor, narcotic slab, hipocolesterolemiant bun, purgativ mediu-slab, tonic hepatic foarte puternic, tonic amar puternic, tonic cardiac bun, vermifug bun.
EXTERN: antiinflamator ocular (doar aplicata pe pleoape, deoarece direct pe ochi este extrem de daunatoare), antiinfectios cu spectru larg (bacterii, fungi, protozoare, virusuri), antipruriginos slab, antitumoral puternic (fapt acceptat chiar daca mecanismul de actiune nu a fost deocamdata elucidat), cicatrizant bun.
Indicatii:
INTERN: (se foloseste numai la recomandarea si sub controlul medicului): icter, hepatita virala A, B si C, afectiuni hepatobiliare (dischinezii biliare, calculoza biliara, atonie veziculara, colici biliare) – pulbere. Se administreaza in cure de minim o luna; ciroza hepatica – pulbere. Face o combinatie redutabila cu pufulita cu flori mici si anghinarea; tuse spasmodica, astm, catar bronsic – pulbere. Se poate asocia foarte bine cu isopul; guta, reumatism – pulbere. Se asociaza foarte bine cu tratamentul cu plante depurative: ienupar si trei frati patati – constipatie atona – pulbere. Se asociaza de obicei cu plante purgative si laxative: volbura, boz, crusin, bace de soc. – febra intermitenta – pulbere. – boli de splina, afectiuni intestinale (spasme, inflamatii, infectii) – pulbere administrata de 4 ori pe zi, cate 0,2 grame. In afectiunile splinei se asociaza foarte bine cu salvia si limba mielului; angina pectorala (adjuvant), arterioscleroza cerebrala, ateroscleroza, valori crescute ale colesterolului – pulbere, doza unica de 2 varfuri de cutit, seara inainte de culcare – isterie, insomnie, neliniste – pulbere, se combina foarte bine cu sunatoarea si menta; psoriazis, boli de piele persistente – pulbere. Se va pastra concomitent un regim alimentar preponderent lacto-vegetarian, evitand consumul de alcoolul, fumatul si efortul fizic excesiv. Se va pastra deasemenea un bun tranzit intestinal, evitand produsele care constipa; lipomatoza – pulbere. Pentru efecte maxime se foloseste tot intern si pulberea din anghinare. Extern se vor face cataplasme cu rostopasca pe zonele afectate.
EXTERN: – inflamatii cronice ale ochilor, ulceratii cronice ale ochilor, blefarite – comprese cu decoct combinat pe pleoape; se tine jumatate de ora, dupa care se spala foarte bine. Ochii nu vor fi deschisi deloc. – negi, bataturi, cheratita – cataplasme sau aplicatii de suc proaspat. – fibrom uterin – cataplasme cu rostopasca puse pe zona abdominala inferioara. Tratamentul se face o data la 2 zile. Poate fi completat cu spalaturi vaginale facute dupa reteta prezentata la infectiile genitale; cancer de piele – cataplasme pe locul afectat. Tratamentul este valabil si pentru tumorile exteriorizate; infectii cronicizate la nivelul pielii, ulcere pe piele vechi, atone – cataplasma de rostopasca si tataneasa in proportii egale – infectii genitale cu papiloma, candida, trichomonas – spalaturi cu infuzie combinata dintr-o combinatie in proportii egale de rostopasca, radacina de tataneasa si flori musetel.
Mod de administrare:
Uz intern
Ceai: in combaterea bolilor hepatice grave. Curatand atat sangele cat si ficatul, ea are influenta dintre cele mai bune asupra metabolismului. Este folosita si in afectiunile biliare, renale si hepatice.
Uz extern
Ceai: ajuta contra bolilor de cancer de piele, contra bataturilor, a verucilor (negilor) si a eczemelor care nu vor sa se vindece.
Sucul: ajuta chiar in cazul sangerarii retinei si a dezlipirii de retina. Se ia o frunza de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se zdrobeste intre degetul mare si degetul aratator, umezite in prealabil. Zeama astfel obtinuta este unsa cu aratatorul, tinand ochii bine inchisi, inspre coada ochilui. Desi nu este pusa direct in ochi, actiunea ei se comunica totusi ochilor. Acest lucru se poate incerca pentru a trata cataracta, vederea slaba si in mod preventiv pentru ochii sanatosi dar suprasolicitati.
Tinctura: in medicina homeopatica se prepara din aceasta planta o tinctura din care se administreaza de 2-3 ori zilnic cate 10-15 picaturi in putina apa.
Preparare:
Infuzie: se beau cate 2-3 cesti cu ceai (care nu se prepara prin fierbere, ci doar prin oparire) pe parcursul zilei, in inghitituri mici.
Suc proaspat: frunzele, tulpinile si florile se spala si se trec in stare umeda prin storcatorul electric (pentru folosire externa).
Tinctura: a se procura din farmacii, fiind un preparat homeopatic.
Macerat de vin: se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca cu radacini cu tot si se lasa sa stea 1-2 ore, apoi se filtreaza si se bea in inghitituri mici.
Contraindicatii:
Rostopasca, atat de utila in doze terapeutice, in doze mari poate fi extrem de toxica. Cea mai toxica este in stare proaspata: 20-30 de grame ingerate duc la o intoxicatie severa, iar 50-60 grame produc intoxicatie mortala. In stare uscata, este mai putin toxica, dar este necesara o atentie marita in manipularea si administrarea sa deoarece pot aparea accidente. Pentru tratamentele interne este bine sa cereti avizul si supravegherea unui medic..

Rostopasca vindecă hepatitele și cancerul



A fost numită „Darul cerului” (Chelidonium). Alchimiștii visau s-o transforme în aur. Se spunea ca are o forță egală cu a soarelui și de asta romanii au botezat-o "Chelidonium", "darul cerului", iar vracii o culegeau numai în crucea zilei, când soarele era în zodia Leului.
Dar și faimoșii botaniști ai antichității i-au acordat rostopascăi mare considerație. Paracelsus făcea o analogie între laptele ei de culoare portocalie și secreția biliară, folosind-o în vindecarea ficatului, a bilei și-a fierii. Chiar și Hahnemann, fondatorul homeopatiei, își vindeca bolnavii de ficat cu rostopască, în vreme ce cu mult înaintea lui, Dioscoride o recomanda pentru vindecarea cataractei și a conjunctivitei. O confirmare "istorică" a calităților ei îi aparține marelui pictor german Albrecht Durer, care a imortalizat-o într-o pictură, după ce cu ajutorul ei, s-a vindecat de o boală de ficat.
Astăzi, rostopasca este recomandată ca remediu în peste 150 de afecțiuni, de la dermatoze banale, la temutul cancer sau la infecțiile virale, încă imposibil de tratat cu medicamentele actuale. Dar să-i cunoaștem mai îndeaproape "minunile".
Cum se culege și cum se pastreaza rostopasca
 De la rostopască se culege partea aeriana a plantei, adică tulpina, frunzele și florile, cu grijă pentru a nu dezrădăcina planta, care va da apoi alte tulpini. Culesul se face pe timp frumos, însorit, în zile fără ploaie (ploaia favorizează brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active). Imediat după culegere, tupinile de rostopască se pun la uscat în strat subțire, într-un loc umbros și lipsit de umiditate. Dintr-o jumătate de kilogram de plantă proaspătă rezultă aproximativ o sută de grame de plantă uscată. În stare proaspătă, tulpinile de rostopască lasă un suc (latex) portocaliu, care are proprietăți medicinale foarte importante, pe care planta uscată nu le mai păstrează.
Patru rețete de preparare a rostopascăi:
1. Pulberea
Se obține prin măcinarea cât mai fină a tulpinilor uscate de rostopască cu rășnița electrică de cafea. Depozitarea pulberii se face în borcane de sticlă închise ermetic, în locuri întunecoase și reci, pe o perioada de maximum 3 săptămâni (deoarece principiile active se oxidează rapid). De regulă, se administrează de 3-4 ori pe zi câte un sfert de linguriță (aproximativ 1 g), pe stomacul gol.
 2. Tinctura
 Se pun într-un borcan cu filet, 15 linguri de pulbere de rostopască, peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar, de 50 de grade. Se închide borcanul ermetic și se lasă la macerat vreme de două săptămâni, după care se filtrează, iar tinctura rezultată se pune în sticluțe mici, închise la culoare. Se administrează de patru ori pe zi, câte 50-100 de picături, diluate în puțină apă.
 3. Infuzia combinată
 Se pun 3-4 linguri de rostopască mărunțită la macerat în jumătate de litru de apă, vreme de 8-10 ore, după care se filtrează. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe în încă jumătate de litru de apă, vreme de cinci minute, după care se lasă să se răcească și se filtrează. În final, se amestecă cele două extracte, obținându-se aproximativ un litru de preparat, care se folosește mai ales extern, sub formă de comprese, gargară și băi.
 4. Cataplasma cu rostopasca
 O mână de frunze mărunțite de rostopască se lasă timp de 1-2 ore să se înmoaie în apă caldă (40-50gr. C). Se aplică apoi pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasă să acționeze vreme de 1 oră.
 Tratamente de uz intern
Spasmele digestive - sunt eficient combătute de către tinctura de rostopască, din care se iau câte 3-4 lingurițe pe zi. Tratamentul se face simptomatic, de câte ori apar spasme, anumite substante contțnute de această plantă (alcaloizi) relaxând prompt musculatura netedă a tubului digestiv.
Dischinezia biliară - un grup de cercetători români, conduși de dr. Hriscu A., a demonstrat efectele excepționale ale rostopascăi în combaterea tulburărilor biliare, inclusiv a dischineziei. Se administrează pulberea, câte un vârf de cuțit luat de trei ori pe zi, la orele 8, 13 și 19. Acest tratament se face vreme de 30 de zile, urmate de 10 zile de pauză, după care se poate relua. Are o eficiență greu de egalat de orice medicament de sinteză. Tratamentul este foarte eficient și pentru prevenirea litiazei biliare.
 Indigestia și dispepsia - conform cercetărilor medicului german J.C. Bauman, nu există medicament mai eficient ca rostopasca în tratarea problemelor legate de digestie. Jumătate de linguriță de tinctură de rostopască, administrată de 4 ori pe zi, diminuează senzația de greață, stimuleaza puternic producerea de sucuri gastrice și de bilă, elimină starea de disconfort, de greutate în stomac, ce apare în cazul indigestiei. Fiecare doză de rostopască se ia cu 10 minute înainte de masă. Se țin cure de câte 3 săptămâni.
Migrena biliară, migrena în general - se ia o linguriță rasă de pulbere de rostopască pe stomacul gol, în doză unică, pentru 24 de ore. Efectele sunt de-a dreptul spectaculoase: în mai puțin de o oră, bila este drenată, durerile de cap și senzatia de greață dispar, la fel ca și sensibilitatea excesivă la zgomote, la lumină și la mirosuri. Tratamentul se face ocazional, atunci când apar durerile de cap și celelalte simptome specifice migrenei.
Pancreatita- iată o rețetă care face adevărate minuni în această afecțiune periculoasă și greu de tratat: cinci grame de rostopască uscată și mărunțita se opăresc cu un litru de apă clocotită și se lasă să se infuzeze 12 ore, într-un vas smălțuit (extractul nu trebuie să intre în contact cu metale). Ideal este să se prepare infuzia la ora șase seara și să se strecoare la șase dimineața, când se mai adaugă 200 de grame de miere de salcâm sau polifloră (nu de alt soi) și se amestecă bine. Se ia o lingură din acest preparat, din oră în oră, înainte sau după ce mâncăm. După 2 luni de tratament, simptomele bolii dispar.
 Boli de ficat- ceea ce medicina populara știe dintotdeauna, a fost confirmat și pe cale științifică: rostopasca este un extraordinar stimulent al funcției hepatice. Se administrează sub formă de pulbere, câte un vârf de cuțit (aproximativ 0,5 grame) de 4 ori pe zi, în cure de 21 de zile, cu 7-10 zile de pauză. Este un remediu excelent, pentru persoanele cu afecțiuni ale ficatului apărute în urma intoxicațiilor și a otrăvirilor, a infecțiilor cu virusul hepatitei.
Herpesul bucal și herpesul genital - se combat eficient, atât intern, cât și extern, cu ajutorul tincturii de rostopască. Intern, se administrează câte o linguriță de tinctura de trei ori pe zi în cure de 12 zile. Pentru utilizarea externă, se combină tinctura de rostopască, în proporții egale, cu tinctura de propolis, și se aplică prin picurare (nu prin tamponare cu vată) pe zona afectată, de 4-6 ori pe zi. Efectele sunt rapide și de durată.
Cancerul - rostopasca este pe cale să provoace o puternică dispută în lumea specialiștilor, legată de tratarea bolii canceroase. De "vină" sunt cercetătorii din spatiul ex-sovietic, care au studiat efectele rostopascăi asupra cancerului vreme de mai multe decenii și au creat chiar un medicament de semi-sinteză, derivat din ea: "Ukrain". Din cercetările lor rezultă că sucul de rostopască aplicat pe zonele afectate de cancerul de piele, dar și pe tumorile exteriorizate, face adevărate minuni, în timp ce pulberea administrată intern ameliorează starea bolnavilor de cancer. Se ia un sfert de linguriță de pulbere de rostopască de 4 ori pe zi, în cure de două luni, cu 3 săptămâni de pauză. Este un remediu cu efecte imunomodulatoare certe (ajuta la distrugerea celulelor maligne de către sistemul imunitar) și cu o posibilă acțiune citostatică directă. Conform cercetătorilor ruși și ucraineni, substantele active din rostopască sunt eficiente în cancerul pancreatic, ovarian, faringian, ano-rectal, de colon, de sân, de ficat.
 Tratamente de uz extern
Tuse convulsivă - gargară cu infuzie combinată de rostopască are efect calmant foarte eficient. Se fac 4-6 gargare pe zi, cu infuzie călduță.
Faringita, laringita, infecții în gât în general - se amestecă într-un pahar de infuzie combinată de rostopască o linguriță de sare marină. Cu acest preparat se face gargară - 3 reprize pe zi, a câte 3 minute fiecare. Cercetătorii ruși afirmă că acest preparat are efecte antibiotice și antivirale extrem de puternice, eliminând prompt infecțiile de la nivelul gâtului.
Răni infectate - se pun comprese cu tinctură de rostopască pe zona afectată și se țin vreme de 30 de minute. Se fac 2-3 aplicații pe zi. Eficiența lor este imediata. Studiile cercetătorului rus Vladimir Molochko demonstrează că rostopasca distruge bacteriile patogene din zona tratată, dar reușește și să penetreze țesuturile în profunzime, vindecând astfel infecția complet.
Eczeme infecțioase - se aplică, vreme de o oră pe zi, cataplasme cu rostopască. Tratamentul se face vreme de 3-4 săptămâni și are efecte excelente, dacă după aplicația cu rostopască se spală zona tratată cu tincturăde propolis nediluată.
 Hepatita virală - fitoterapeutul francez Maurice Messegue a tratat foarte eficient această boală, într-un mod mai puțin obisnuit: cu băi cu infuzie combinată de rostopască. În fiecare seară, se fac băi de mâini și de picioare cu apă fierbinte, în care se pun 1-2 litri de infuzie combinată de rostopască. Se ține fiecare membru vreme de 15 minute în baie, apoi se tamponează ușor cu un prosop (nu se clătește și nu se șterge). Este un tratament blând și eficient, prin care principiile active ale plantei sunt preluate de către circulația sanguină periferică și sunt transportate în ficat, unde își exercită acțiunea terapeutică.
 Sucul de rostopască
Se obține prin stoarcere, din tulpinile de rostopască proaspăt rupte. Se obține un suc portocaliu, extrem de activ terapeutic, ce are o multitudine de aplicații medicale populare, mare parte dintre ele fiind validate și de către știință. De regulă, sucul de rostopască se folosește extern, intern el având un potențial toxic mult mai mare decât rostopasca uscată și fiind ca atare foarte greu de folosit.
Negi – dimineața si seara, se pune pe zona afectată suc de rostopască, de mai multe ori succesiv, la intervale de jumătate de minut. Locul nu se spală, ci se lasă sucul să acționeze în profunzime. De regulă, în 2-6 săptămâni de tratament zilnic, negii dispar. Remediul și-a dovedit eficiența și în vegetațiile veneriene.
Cataracta - se ung pleoapele închise cu suc de rostopască, care se lasă să acționeze vreme de 15 minute, apoi se spală. Aplicația se face seara, si are o eficiențăterapeutică surprinzător de mare, în cazul cataractei, dar și al ochilor obosiți și al hipermetropiei.
Cancer de piele și tumori exteriorizate - se pune suc de rostopască pe zona afectată și apoi se acoperă cu o bucată de nailon, așa încât apa din latex să nu se evapore. Tratamentul se face vreme de jumătate de ora - o oră pe zi, cât mai des posibil (ideal ar fi zilnic). Principiile active citostatice ale rostopascăi acționează în profunzime, inhibând și distrugând celulele maligne.
Chist ovarian, chisturi - se unge pielea din zona ovarelor (sau din altă zona afectată) cu suc proaspăt de rostopască și apoi se masează foarte ușor, circular. Întreaga procedură durează 10 minute și se face dimineața.

Contraindicații
Această plantă nu se va administra copiilor sub 12 ani, femeilor gravide sau care alăptează.
Precautții în utilizarea rostopascăi
Administrată în supradoză (peste patru grame de plantă uscată, luată zilnic, de către un adult de 75 de kilograme) rostopasca provoaca gastroenterită, tuse, probleme de respirație, spasme digestive. În doze foarte mari, poate da paralizie temporară și tulburări cardiace.
 În cazuri rare(până în anul 2006 fuseseră raportate 30 cazuri în toată lumea), care țin de o sensibilitate individuală, rostopasca poate da și tulburări hepatice, mergând până la hepatită. Aceste probleme au apărut chiar în cazul administrării în doze normale, motiv pentru care tratamentul cu rostopască va fi început gradat, cu doze mici, și va fi întrerupt imediat ce apar simptome cum ar fi greața, inapetența, mărirea în volum a ficatului, colorarea în roșu a urinei ori îngălbenirea corneei.
 Aplicată pe piele, rostopasca (mai ales sucul) poate produce alergie, motiv pentru care, înainte de începerea tratamentului se va face mai întâi un test pe o suprafațămică de tegument și abia apoi se va folosi în cantitate mare.
Sursa: http://www.formula-as.ro