Rodierul este o plantă rezistentă la secetă, și poate fi cultivată în regiuni uscate cu climă mediteraneană (cu ierni ploioase) sau în regiuni cu veri ploioase. În regiunile mai umede, rodierii riscă putrezirea rădăcinilor din cauza unor boli datorate unor ciuperci. Sunt plante tolerante la îngheț moderat, până la −10 °C.
După desfacerea rodiei prin tăierea cu cuțitul, fructele false se separă de coajă și de structurile interne de susținere. Separarea fructelor false roșii poate fi simplificată prin efectuarea acestei acțiuni într-un vas cu apă, unde fructele false se depun pe fund, iar structurile de susținere plutesc. Întreaga sămânță se consumă crudă, deși se dorește doar partea cărnoasă din exteriorul ei. Gustul diferă în funcție de soiul de rodie și de nivelul de coacere. Poate fi foarte dulce sau foarte acru, dar în majoritatea cazurilor este undeva la mijloc, care este un gust caracteristic, asezonat cu note de
tanin. Rodia bună de mâncat, mai puțin taninată, este cea care are coaja ușor ștearsă, ca și cum ar fi fost frecată de perete, cu urme albe, nu de un roșu puternic. Cele foarte roșii sunt foarte acre, putând fi folosite în salate.
Sucul de rodie este o băutură populară în
Orientul Mijlociu, și este folosit și în bucătăriile tradiționale iraniană și indiană; în
Statele Unite ale Americii a început să fie comercializat pe scară largă în 2002 . Concentratul de rodie este folosit și în bucătăria
siriană. Siropul de rodii este îngroșat și îndulcit cu suc de rodie; este folosit și în
cocktailuri. Înainte de răspândirea
roșiilor în Orientul Mijlociu, rodia este folosită în multe mâncăruri persane; poate fi găsită încă în unele rețete tradiționale cum ar fi
fesenjan (un sos gros din nuci și suc de rodie, de regulă servit cu carne de
rață sau altă pasăre și orez) și
ash-e anar (supă de rodie).
Semințele de rodie sălbatică sunt uneori folosite drept condiment, și cunoscute sub numele de
anardana (care în traducere din
persană înseamnă semințe -
dana - de rodie -
anar), mai ales în bucătăriile indiană și pakistaneză dar și ca înlocuitor de sirop de rodie în bucătăria persană sau cea din Orientul Mijlociu. Semințele sunt separate de pulpă, uscate timp de 10–15 zile și folosite la producția de
curry sau alte condimente. Semințele pot fi și pisate pentru a evita ca semințele să rămână între dinți la consumarea felurilor de mâncare bazate pe acestea. Semințele de rodie sălbatică
daru din
Munții Himalaya sunt considerate cele mai bune surse ale acestor condimente.
Cei mai abundenți polifenoli din sucul de rodie sunt
taninii hidrolizabili numiți
punicalagini prezentați în cercetările publicate în perioada 1990-2007 ca având capacitatea de a epura
radicalii liberi puternici în studiile de laborator.. Asemenea efecte
antioxidante ale punicalaginilor nu au fost dovedite la oameni.
Mulți producători de alimente și de
suplimente alimentare au constatat avantajele utilizării extractelor de rodie, care nu conțin zahăr, calorii sau aditivi, în locul sucului, ca ingrediente favorabile sănătății în produsele lor. În majoritate, extractele de rodie conțin în mod special
acid elagic, care poate fi absorbit în corpul uman numai după consumul de punicalagini .
Cercetarea sugerează că sucul de rodie ar putea fi eficient împotriva cancerului de prostată și în osteoartrită .
În 2007,au fost aprobate șase testări clinice efectuate în Statele Unite ale Americii,
Israel și
Norvegia cu scopul de a verifica efectele consumului de suc de rodie asupra parametrilor din cancerul de
prostată sau
hiperplazia de prostată, în
diabet sau în
limfom .
Putin cunoscuta la noi, rodia este considerata, in cea mai mare parte a Asiei si in zonele mediteraneene, ca fiind una din cele mai benefice plante pentru sanatate si vigoare.O singura rodie asigura 40% din necesarul de vitamina C, de acid folic, vitaminele A si E. Acest fruct contine de 3 ori mai multi antioxidanti decat vinul rosu sau ceaiul verde, atat de laudat.
Nu se cultiva in tara noastra, dar are o arie destul de raspandita, pentru a asigura exportul spre toate tarile care o solicita. Creste in Afganistan, Pakistan, Iran, Himalaya, partea de nord a Indiei, Caucaz, Malayezia, Spania, California, Arizona, sudul Italiei, al Greciei, nordul Africii si alte zone.
Traditia himalayana, vorbeste despre o zona, unde nu exista familie care sa nu aiba cel putin opt copii in
viata, iar aproape o cincime din mamele respective au nascut gemeni. Despre aceasta zona, se cunoaste ca acolo sunt cei mai mari consumatori de rodii din lume.
Poate ca, la noi, amanuntul i-ar ispiti pe multi, dar nu exclud sa fie si mai multi cei care, la asa ceva, se declara prudenti.
Pentru ce si pentru cine sunt atat de binecuvantate rodiile1. Pentru circulatie. Determina scaderea colesteroilului si normalizarea tensiunii arteriale. Impiedica formarea cheagurilor de sange. Cei carora stomacul nu le permite nici macar mica doza zilnica de aspirina recomandata de medic, pot recurge cu incredere la cura de rodii - trei luni pe an.
2. Bolile reumatice. Rodiile au un efect antiinflamator spectaculos. Ele alina durerile reumatice si, mai ales, cele din articulatii.
3. Pentru barbatii cu probleme. Dupa o cura de trei luni, problemele dispar. Rodia regleaza tot ce tine de disfunctia erectila. Dar, atentie, in caz de abuz, fenomenul revine ireversibil.
4. Pentru doamnele nemultumite de ten. Cunoscutul dermatolog Dr. Murad a descoperit ca extractele de rodie previn si inlatura ridurile, catifeleaza
pielea, inpiedica formarea negilor si cresterea parului de prisos.
5. Pentru gravide. S-a demonstrat ca sucul de rodie, consumat zilnic, ajuta la buna dezvoltare a foetusului si, in mod special, in ce priveste creerul acesutia.
6. Pentru mamicile care abia au nascut. Daca au avut norocul sa nasca la inceputul toamnei, cand apare recolta noua de rodii, isi vor reface rapid
silueta si greutatea de dinainte de
nastere. In plus, rodia influenteaza favorabil calitatile laptelui matern.
7. Pentru cuplurile infertile. Cercetari serioase, efectuate la Universitatea de Medicina St. Louis din Washington, au aratat ca o cura cu suc de rodii are efecte benefice asupra fertilitatii, daca lipsa acesteia nu se datoreaza unor cauze organice sau
boli grave.
8. Pentru copii. Copiilor li se recomanda sa consume rodia intreaga, cu pulpa si cu seminte. Contribuie la dezvoltarea inteligentei si a memoriei. Consumul sucului simplu le este insa de mai putina utilitate.
9. Pentru varsta a treia. Daca batranii au consumat rodii toata viata, tenul lor arata inca neted, parul inca bogat,
inima inca normala. Daca nu, pot sa ia nota de faptul ca rodia este printre putinele mijloace de protectie fata de boala Alzheimer si chiar amelioreaza starea celor imbolnaviti deja.
Mici observatii finaleAproape nu exista planta, careia
medicina naturista sa nu-i gaseasca virtuti. As extrapola si as zice ca nici nu exista aliment fara virtuti pentru sanatatea noastra. Altfel, nu l-am manca. Mama Natura ne-a creat sa acceptam cu simturile noastre ceea ce este necesar si sa respingem ceea ce este rau sau inutil.
Rareori, prin perversiune, acceptam sa consumam ceea ce ne dauneaza:
alcool, exces de anumite
alimente, unele condimente.
Traditia n-a facut decat sa ne ajute in selectia celor oferite de natura. Chiar si medicina moderna confirma ca cel mai complet si mai util fruct este marul, iar pe locul doi se situeaza citricile.
Locul al treilea nu l-a atribuit inca traditia, dar cercetatori germani, ca si cei de la Universitatea St. Louis din Washington, ne asigura ca al treilea il merita pe deplin rodia. Este mai putin raspandita, dar foarte bogata in calitati.
