Aronia este un fruct mic, de culoare mov inchis, chiar aproape negru, care provine din arbustul (planta) Aronia melanocarpa, parte din familia Rosaceae. Este originar din America de Nord, insa a fost introdus si in Europa incepand cu secolul XIX. In prezent, aronia este cultivata cu scop comercial in special in Europa Centrala si de Est.
Aronia contine cantitati mari de antioxidanti, in special antocianine, care ii confera culoarea inchisa. De asemenea, fructele de aronia au un continut ridicat de vitamina C, minerale precum fier, calciu, magneziu, potasiu, dar si micronutrienti precum flavonoidele si acidul elagic. Toate aceste substante combinate confera fructelor de aronia multiple proprietati terapeutice.
Consumul regulat de produse din aronia imbunatateste sanatatea sistemului cardiovascular prin reducerea colesterolului si reglarea tensiunii arteriale. Aronia imbunatateste rezistenta organismului la infectii prin cresterea imunitatii si, totodata, are efecte antiinflamatoare, antioxidante si potential anticancerigene (datorita antioxidantilor). Astfel, este indicata in special pentru intarirea sistemului imunitar si pentru protectia in fata bolilor cardiovasculare si a cancerului.
In ultimii ani, popularitatea aroniei a crescut datorita tuturor acestor proprietati regasite intr-un singur component.
Compozitia aroniei - Proprietatile terapeutice ale aroniei se datoreaza in mare parte continutului bogat de compusi bioactivi.
Vezu Sursa info AICI
Antioxidantii
Nu ezita, citește și
Importanta antioxidantilor este acceptata in prezent pana si in randul expertilor in medicina cu viziuni conservatoare, fiind asumata de multe persoane in alegerile alimentare de zi cu zi.
Un antioxidant este o molecula capabila sa inhibe oxidarea unei alte celule. Astfel, antioxidantii rup lantul reactiilor radicalilor liberi, sacrificandu-si electronii proprii pentru a hrani radicalii liberi. Din acest motiv, mai sunt considerati si donatori de electroni.
De altfel, antioxidantii fac parte din mecanismul natural de protectie a celulelor organismului impotriva atacurilor speciilor reactive de oxigen. Corpul permite circularea unei varietati de nutrienti cu proprietati antioxidante si produce enzime antioxidante tocmai pentru a controla reactiile nocive in lant ale moleculelor reactive de oxigen.
Vitamina C, vitamina E, carotenii sau acidul lipoic sunt antioxidanti binecunoscuti in lumea medicala, cu reale proprietati benefice pentru organism. Organismul poate fabrica o parte din antioxidantii cu rol esential pentru sanatate, dar nu toate tipurile. In plus, capacitatea corpului de a produce singur antioxidanti descreste odata cu inaintarea in varsta.
Vezi și
Radicalii liberi si efectele lor
Radicalii liberi sunt si ei produsi de organism, rezultand in urma proceselor metabolice si de productie a energiei. Acestia sunt un raspuns biologic la toxinele din mediu, provenite din aerul poluat, fumul de tigara, chimicale, raze ultraviolete, radiatii sau chiar medicamente. Radicalii liberi rezulta de asemenea din procesele inflamatorii care se petrec in organism sau in urma depunerii unui efort fizic sustinut.
Un radical liber este un metabolit reactiv caruia ii lipseste unul sau mai multi electroni, iar aceasta carenta sta la baza procesului biologic de oxidare. Prin urmare, radicalul liber va incerca sa isi inlocuiasca in mod agresiv electronii lipsa, atacand ale molecule organice.
Radicalii liberi incearca sa priveze multe proteine din corp de electroni, fenomen ce rezulta in alterarea ADN-ului si a altor structuri celulare. Mai mult decat atat, moleculele private de electroni incep sa imite aceeasi actiune, devenind la randul lor radicali liberi. Din acest motiv, actiunea antioxidantilor asupra acestor procese este esentiala pentru mentinerea starii de sanatate.
Tipuri de antioxidanti
Exista doua tipuri principale de antioxidanti
- Antioxidantii non-ezimatici functioneaza prin intreruperea reactiilor in lant ale radicalilor liberi. De pilda, vitamina E poate inhiba activitatea radicalilor liberi, reducand-o la 5 reactii, in loc de 100! In aceasta categorie intra si vitamina C, polifenolii din plante, carotenoizii si glutationul (antioxidantul-sef care se regaseste in toate celulele corpului, imbunatatind activitatea tuturor celorlalte tipuri de antioxidanti)
- Antioxidantii enzimatici functioneaza prin descompunerea si eliminarea radicalilor liberi. In general, aceste enzime antioxidante indeparteaza din organism produsele oxidante, transformandu-le in peroxid de hidrogen, apoi in apa, printr-un proces cu mai multe etape ce necesita participarea altor cofactori (cupru, zinc, mangan si fier).
Majoritatea antioxidantilor din alimente si suplimente alimentare sunt non-enzimatici, insa intaresc sistemul de aparare al celor enzimatici dezarmand radicalii liberi si facandu-i mai vulnerabili, deci mai usor de eliminat.
Un alt criteriu de clasificare a antioxidantilor se refera la masura in care sunt solubili in apa (hidrofilici) sau in grasimi (hidrofobici). Este nevoie de ambele tipuri de antioxidanti pentru protectia completa a celulelor sanatoase.
Antioxidantii solubili in grasimi (vitamina E, vitamina A, carotenoizii, acidul lipoic) sunt localizati in principal in celulele membranelor, pe cand cei solubili in apa (vitamina C, polifenolii si glutationul) se regasesc in fluidele apoase, precum sangele sau lichidele din proximitatea celulelor (matricele citoplasmatice).
In afara de solubilitate si cerintele enzimatice, antioxidantii mai difera si in functie de dimensiunea lor moleculara. Astfel, exista antioxidanti cu molecule mici si proteine antioxidante cu molecule mari, care au functii diferite in organism
- Antioxidantii cu molecule mici anihileaza speciile reactive de oxigen si le elimina din organism prin neutralizarea chimica (vitamina C, vitamina E, acidul lipoic, carotenoizii, glutationul si coenzima Q10).
- Proteinele antioxidante cu molecule mari apara proteinele si enzimele esentiale pentru ADN.
Deficienta de antioxidanti
Specialistii in sanatate spun ca deficienta de antioxidanti poate cauza sau favoriza aparitia multor afectiuni cronice, precum sindromul Alzheimer, cancerul, bolile cardiovasculare, cataracta, diabetul, hipertensiunea, infertilitatea, degenerarea maculara, tulburarile mentale, boala parodontala, infectii ale tractului respirator sau artrita reumatoida.
Adaugarea unei cantitati suficiente de antioxidanti in dieta ajuta la reducerea stresului oxidativ la nivel celular, ceea ce inseamna prevenirea imbatranirii premature. In plus, simptomele precum susceptibilitatea crescuta la infectii, leziuni ale pielii, vindecare lenta a ranilor sau ridarea excesiva a pielii anunta necesitatea suplimentarii aportului zilnic de antioxidanti in dieta.
- strugurii;
- rosiile;
- legumele crucifere (in special broccoli);
- fructele si legumele rosii, galbene si portocalii;
- nucile (fructele oleaginoase);
- mazarea;
- fasolea;
- morcovii;
- pepenele galben;
- ceaiul verde, etc.;
Antioxidantii sint o clasa de elemente nutritive, care au rolul de a impiedica oxidarea altor compusi. Altfel spus, radicalii liberi produsi de oxidare si care au actiune asupra celulelor organismului sint neutralizati de antioxidanti. In organismul uman exista deci un echilibru permanent intre cele doua familii chimice, antioxidantii eliminind in permanenta radicalii liberi in exces.
Factori ce genereaza dezechilibrul
Un dezechilibru intre antioxidanti si radicalii liberi poate fi legat de lipsa de antioxidanti in alimentatie sau poate fi generat de factorii exteriori, care pot antrena cresterea cantitatii de radicali liberi. Acesti agenti exteriori sint:
tigarile
alcoolul
poluarea
expunerile prelungite la soare
exercitiile fizice intense
medicamentele
In prezent, se estimeaza ca peste 200 de maladii sint legate de acest dezechilibru dintre radicalii liberi si antioxidanti. Desi cercetarile sint destul de contradictorii in aceasta privinta, maladiile cardiovasculare sau cancerul sint legate de excesul de radicali liberi.
Care sint antioxidantii si ce rol au ei
Vitamina C preintimpina infectiile bacteriene si reduce efectele potentialilor alergeni, impiedicind oxidarea vitaminelor A, E si a unor componente din complexul B.
Vitamina E protejeaza vitaminele B si C impotriva oxidarii. Are capacitatea de a se uni cu oxigenul, impiedicind transformarea lui in peroxizi toxici pentru organism. Exercita actiune antipoluanta asupra plaminilor si este un factor de protectie impotriva cardiopatiilor ischemice.
Seleniul preintimpina carentele de vitamina E si invers, fiind necesar ca ele sa fie luate impreuna.
Vitamina A protejeaza mucoasele gurii, ale nasului, gitului si plaminilor. Impiedica oxidarea vitaminei C.
Zincul dirijeaza si supravegheaza buna desfasurare a proceselor fiziologice si intretinerea sistemelor enzimatice si celulare. Este esential pentru sinteza proteinelor si ajuta la mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.
Unde se gasesc antioxidantii
Antioxidantii se afla in numeroase alimente, cum ar fi:
Vitamina C: ardei, citrice, kiwi, varza, papaya, mure, zmeura, legume de culoare verde, rosii, conopida, cartofi, ardei iuti.
Vitamina E: ulei vegetal, soia, porumb, unt, margarina, oua, varza de Bruxelles, verdeturi, spanac, griu integral, cereale integrale.
Vitamina A: ficat, untura de peste, unt, oua, lapte si produse lactate, legume de culoare galbena si verde inchis.
Seleniu: carne slaba de vita, rinichi, peste, oua, varza, fasole uscata.
Zinc: fructe de mare, carne, ficat, germeni de griu, drojdie de bere, seminte de dovleac, legume de culoare verde, oua, lapte praf degresat.
Polifenoli (flavonoide si tanini): fructe si legume, vin rosu, ceai verde.
Alimentatia mediteraneenilor si sanatatea
De citiva ani, antioxidantii sint foarte mediatizati, aparind ca un adevarat panaceu in materie de sanatate. Lor li se atribuie toate virtutile, incepind de la protectia contra maladiilor cardiovasculare la cea impotriva unor forme de cancer. Prin anii’50, Ancel Keys, epidemiolog american, era frapat de mortalitatea scazuta a locuitorilor insulei Creta, in special cea generata de bolile cardiovasculare. El a demonstrat ca alimentatia locuitorilor tarilor mediteraneene oferea beneficii in favoarea sanatatii si a stabilit ca una din caracteristicile alimentatiei acestora era bogatia de antioxidanti. In afara de aceasta, modul de viata al cretanilor prezenta si el numeroase avantaje: activitate fizica intensa, lipsa poluarii, consum moderat de alcool. Aceasta fericita imbinare de factori era deci cauza sanatatii cretanilor. Ulterior, cercetarile privind antioxidantii s-au inmultit, studii numeroase demonstrind efectul protector al acestora contra unor maladii precum cele cardiovasculare sau cancerul.
La ce sint buni antioxidantii
Printre cele 250 de studii consacrate legaturii dintre fructe si legume si cancer, 80 la suta pun in evidenta efectul protector al acestor alimente, extreme de bogate in antioxidanti. Primele rezultate ale studiului EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and nutrition), lansat in 1991 pe un lot de 500.000 de persoane, a confirmat acest efect protector. Incidenta cancerelor digestive a fost redusa cu 50 la suta datorita consumului cotidian de circa 500 g sau mai mult de fructe si legume. Conform aceluiasi studiu, riscul de cancer de colon scade semnificativ la amatorii de peste si creste la consumatorii de mezeluri.
Influenta asupra maladiilor cardiovasculare
Influenta alimentatiei asupra maladiilor cardiovasculare este cunoscuta si bine stabilita. Lipsa de antioxidanti, conjugata cu excesul de colesterol este cit se poate de nefasta, deoarece colesterolul se oxideaza putin cite putin si se depune pe peretii arterelor. Pentru a diminua nivelul colesterolului, trebuie marita cantitatea de antioxidanti printr-un regim bogat in fructe, legume, peste.
Acet lucru a fost demonstrat de dr. Renaud si Lorgeril din Lyon. Cei doi au prescris un regim alimentar mediteraneean unui lot de 300 de persoane care suferisera un infarct miocardic. Dupa circa 27 de luni de supraveghere, medicii au observat o reducere de 73 la suta a deceselor, in raport cu un alt grup martor, care nu urmase recomandarile nutritionistilor. Nicoleta Musat