Antioxidantii elimina radicalii liberi
Aronia este un fruct mic, de culoare mov inchis, chiar aproape negru, care provine din arbustul (planta) Aronia melanocarpa, parte din familia Rosaceae. Este originar din America de Nord, insa a fost introdus si in Europa incepand cu secolul XIX. In prezent, aronia este cultivata cu scop comercial in special in Europa Centrala si de Est.
Aronia contine cantitati mari de antioxidanti, in special antocianine, care ii confera culoarea inchisa. De asemenea, fructele de aronia au un continut ridicat de vitamina C, minerale precum fier, calciu, magneziu, potasiu, dar si micronutrienti precum flavonoidele si acidul elagic. Toate aceste substante combinate confera fructelor de aronia multiple proprietati terapeutice.
Consumul regulat de produse din aronia imbunatateste sanatatea sistemului cardiovascular prin reducerea colesterolului si reglarea tensiunii arteriale. Aronia imbunatateste rezistenta organismului la infectii prin cresterea imunitatii si, totodata, are efecte antiinflamatoare, antioxidante si potential anticancerigene (datorita antioxidantilor). Astfel, este indicata in special pentru intarirea sistemului imunitar si pentru protectia in fata bolilor cardiovasculare si a cancerului.
In ultimii ani, popularitatea aroniei a crescut datorita tuturor acestor proprietati regasite intr-un singur component.
Compozitia aroniei - Proprietatile terapeutice ale aroniei se datoreaza in mare parte continutului bogat de compusi bioactivi.
Vezu Sursa info AICI
Antioxidantii
Antioxidantii sunt o categorie de vitamine si ingrediente nutritive care ajuta organismul sa scape de actiunea nociva a radicalilor liberi, molecule care produc oxidarea celulelor si instalarea diverselor tipuri de cancer.
Nu ezita, citește și
Importanta antioxidantilor este acceptata in prezent pana si in randul expertilor in medicina cu viziuni conservatoare, fiind asumata de multe persoane in alegerile alimentare de zi cu zi.
Rolul antioxidantilor in organism
Un antioxidant este o molecula capabila sa inhibe oxidarea unei alte celule. Astfel, antioxidantii rup lantul reactiilor radicalilor liberi, sacrificandu-si electronii proprii pentru a hrani radicalii liberi. Din acest motiv, mai sunt considerati si donatori de electroni.
De altfel, antioxidantii fac parte din mecanismul natural de protectie a celulelor organismului impotriva atacurilor speciilor reactive de oxigen. Corpul permite circularea unei varietati de nutrienti cu proprietati antioxidante si produce enzime antioxidante tocmai pentru a controla reactiile nocive in lant ale moleculelor reactive de oxigen.
Vitamina C, vitamina E, carotenii sau acidul lipoic sunt antioxidanti binecunoscuti in lumea medicala, cu reale proprietati benefice pentru organism. Organismul poate fabrica o parte din antioxidantii cu rol esential pentru sanatate, dar nu toate tipurile. In plus, capacitatea corpului de a produce singur antioxidanti descreste odata cu inaintarea in varsta.
Vezi și
Radicalii liberi si efectele lor
Radicalii liberi sunt si ei produsi de organism, rezultand in urma proceselor metabolice si de productie a energiei. Acestia sunt un raspuns biologic la toxinele din mediu, provenite din aerul poluat, fumul de tigara, chimicale, raze ultraviolete, radiatii sau chiar medicamente. Radicalii liberi rezulta de asemenea din procesele inflamatorii care se petrec in organism sau in urma depunerii unui efort fizic sustinut.
Un radical liber este un metabolit reactiv caruia ii lipseste unul sau mai multi electroni, iar aceasta carenta sta la baza procesului biologic de oxidare. Prin urmare, radicalul liber va incerca sa isi inlocuiasca in mod agresiv electronii lipsa, atacand ale molecule organice.
Radicalii liberi incearca sa priveze multe proteine din corp de electroni, fenomen ce rezulta in alterarea ADN-ului si a altor structuri celulare. Mai mult decat atat, moleculele private de electroni incep sa imite aceeasi actiune, devenind la randul lor radicali liberi. Din acest motiv, actiunea antioxidantilor asupra acestor procese este esentiala pentru mentinerea starii de sanatate.
Tipuri de antioxidanti
Exista doua tipuri principale de antioxidanti
- Antioxidantii non-ezimatici functioneaza prin intreruperea reactiilor in lant ale radicalilor liberi. De pilda, vitamina E poate inhiba activitatea radicalilor liberi, reducand-o la 5 reactii, in loc de 100! In aceasta categorie intra si vitamina C, polifenolii din plante, carotenoizii si glutationul (antioxidantul-sef care se regaseste in toate celulele corpului, imbunatatind activitatea tuturor celorlalte tipuri de antioxidanti)
- Antioxidantii enzimatici functioneaza prin descompunerea si eliminarea radicalilor liberi. In general, aceste enzime antioxidante indeparteaza din organism produsele oxidante, transformandu-le in peroxid de hidrogen, apoi in apa, printr-un proces cu mai multe etape ce necesita participarea altor cofactori (cupru, zinc, mangan si fier).
Majoritatea antioxidantilor din alimente si suplimente alimentare sunt non-enzimatici, insa intaresc sistemul de aparare al celor enzimatici dezarmand radicalii liberi si facandu-i mai vulnerabili, deci mai usor de eliminat.
Un alt criteriu de clasificare a antioxidantilor se refera la masura in care sunt solubili in apa (hidrofilici) sau in grasimi (hidrofobici). Este nevoie de ambele tipuri de antioxidanti pentru protectia completa a celulelor sanatoase.
Antioxidantii solubili in grasimi (vitamina E, vitamina A, carotenoizii, acidul lipoic) sunt localizati in principal in celulele membranelor, pe cand cei solubili in apa (vitamina C, polifenolii si glutationul) se regasesc in fluidele apoase, precum sangele sau lichidele din proximitatea celulelor (matricele citoplasmatice).
In afara de solubilitate si cerintele enzimatice, antioxidantii mai difera si in functie de dimensiunea lor moleculara. Astfel, exista antioxidanti cu molecule mici si proteine antioxidante cu molecule mari, care au functii diferite in organism
- Antioxidantii cu molecule mici anihileaza speciile reactive de oxigen si le elimina din organism prin neutralizarea chimica (vitamina C, vitamina E, acidul lipoic, carotenoizii, glutationul si coenzima Q10).
- Proteinele antioxidante cu molecule mari apara proteinele si enzimele esentiale pentru ADN.
Deficienta de antioxidanti
Specialistii in sanatate spun ca deficienta de antioxidanti poate cauza sau favoriza aparitia multor afectiuni cronice, precum sindromul Alzheimer, cancerul, bolile cardiovasculare, cataracta, diabetul, hipertensiunea, infertilitatea, degenerarea maculara, tulburarile mentale, boala parodontala, infectii ale tractului respirator sau artrita reumatoida.
Adaugarea unei cantitati suficiente de antioxidanti in dieta ajuta la reducerea stresului oxidativ la nivel celular, ceea ce inseamna prevenirea imbatranirii premature. In plus, simptomele precum susceptibilitatea crescuta la infectii, leziuni ale pielii, vindecare lenta a ranilor sau ridarea excesiva a pielii anunta necesitatea suplimentarii aportului zilnic de antioxidanti in dieta.
Printre sursele alimentare bogate in antioxidanti se numara
- fructele de padure;
- strugurii;
- rosiile;
- legumele crucifere (in special broccoli);
- fructele si legumele rosii, galbene si portocalii;
- nucile (fructele oleaginoase);
- mazarea;
- fasolea;
- morcovii;
- pepenele galben;
- ceaiul verde, etc.;
- strugurii;
- rosiile;
- legumele crucifere (in special broccoli);
- fructele si legumele rosii, galbene si portocalii;
- nucile (fructele oleaginoase);
- mazarea;
- fasolea;
- morcovii;
- pepenele galben;
- ceaiul verde, etc.;
Nu neaparat cantitatea de antioxidanti din dieta este importanta, ci diversitatea lor, deci modul in care acestia interactioneaza si actioneaza simultan pentru mentinerea sanatatii celulare a organismului.
De altfel, se obtin rezultate mai bune prin aportul de cantitati moderate de antioxidanti diversificati, decat prin unul foarte mare de un singur tip de antioxidant.
Antioxidantii sint o clasa de elemente nutritive, care au rolul de a impiedica oxidarea altor compusi. Altfel spus, radicalii liberi produsi de oxidare si care au actiune asupra celulelor organismului sint neutralizati de antioxidanti. In organismul uman exista deci un echilibru permanent intre cele doua familii chimice, antioxidantii eliminind in permanenta radicalii liberi in exces.
Factori ce genereaza dezechilibrul
Un dezechilibru intre antioxidanti si radicalii liberi poate fi legat de lipsa de antioxidanti in alimentatie sau poate fi generat de factorii exteriori, care pot antrena cresterea cantitatii de radicali liberi. Acesti agenti exteriori sint:
tigarile
alcoolul
poluarea
expunerile prelungite la soare
exercitiile fizice intense
medicamentele
In prezent, se estimeaza ca peste 200 de maladii sint legate de acest dezechilibru dintre radicalii liberi si antioxidanti. Desi cercetarile sint destul de contradictorii in aceasta privinta, maladiile cardiovasculare sau cancerul sint legate de excesul de radicali liberi.
Care sint antioxidantii si ce rol au ei
Vitamina C preintimpina infectiile bacteriene si reduce efectele potentialilor alergeni, impiedicind oxidarea vitaminelor A, E si a unor componente din complexul B.
Vitamina E protejeaza vitaminele B si C impotriva oxidarii. Are capacitatea de a se uni cu oxigenul, impiedicind transformarea lui in peroxizi toxici pentru organism. Exercita actiune antipoluanta asupra plaminilor si este un factor de protectie impotriva cardiopatiilor ischemice.
Seleniul preintimpina carentele de vitamina E si invers, fiind necesar ca ele sa fie luate impreuna.
Vitamina A protejeaza mucoasele gurii, ale nasului, gitului si plaminilor. Impiedica oxidarea vitaminei C.
Zincul dirijeaza si supravegheaza buna desfasurare a proceselor fiziologice si intretinerea sistemelor enzimatice si celulare. Este esential pentru sinteza proteinelor si ajuta la mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.
Unde se gasesc antioxidantii
Antioxidantii se afla in numeroase alimente, cum ar fi:
Vitamina C: ardei, citrice, kiwi, varza, papaya, mure, zmeura, legume de culoare verde, rosii, conopida, cartofi, ardei iuti.
Vitamina E: ulei vegetal, soia, porumb, unt, margarina, oua, varza de Bruxelles, verdeturi, spanac, griu integral, cereale integrale.
Vitamina A: ficat, untura de peste, unt, oua, lapte si produse lactate, legume de culoare galbena si verde inchis.
Seleniu: carne slaba de vita, rinichi, peste, oua, varza, fasole uscata.
Zinc: fructe de mare, carne, ficat, germeni de griu, drojdie de bere, seminte de dovleac, legume de culoare verde, oua, lapte praf degresat.
Polifenoli (flavonoide si tanini): fructe si legume, vin rosu, ceai verde.
Alimentatia mediteraneenilor si sanatatea
De citiva ani, antioxidantii sint foarte mediatizati, aparind ca un adevarat panaceu in materie de sanatate. Lor li se atribuie toate virtutile, incepind de la protectia contra maladiilor cardiovasculare la cea impotriva unor forme de cancer. Prin anii’50, Ancel Keys, epidemiolog american, era frapat de mortalitatea scazuta a locuitorilor insulei Creta, in special cea generata de bolile cardiovasculare. El a demonstrat ca alimentatia locuitorilor tarilor mediteraneene oferea beneficii in favoarea sanatatii si a stabilit ca una din caracteristicile alimentatiei acestora era bogatia de antioxidanti. In afara de aceasta, modul de viata al cretanilor prezenta si el numeroase avantaje: activitate fizica intensa, lipsa poluarii, consum moderat de alcool. Aceasta fericita imbinare de factori era deci cauza sanatatii cretanilor. Ulterior, cercetarile privind antioxidantii s-au inmultit, studii numeroase demonstrind efectul protector al acestora contra unor maladii precum cele cardiovasculare sau cancerul.
La ce sint buni antioxidantii
Printre cele 250 de studii consacrate legaturii dintre fructe si legume si cancer, 80 la suta pun in evidenta efectul protector al acestor alimente, extreme de bogate in antioxidanti. Primele rezultate ale studiului EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and nutrition), lansat in 1991 pe un lot de 500.000 de persoane, a confirmat acest efect protector. Incidenta cancerelor digestive a fost redusa cu 50 la suta datorita consumului cotidian de circa 500 g sau mai mult de fructe si legume. Conform aceluiasi studiu, riscul de cancer de colon scade semnificativ la amatorii de peste si creste la consumatorii de mezeluri.
Influenta asupra maladiilor cardiovasculare
Influenta alimentatiei asupra maladiilor cardiovasculare este cunoscuta si bine stabilita. Lipsa de antioxidanti, conjugata cu excesul de colesterol este cit se poate de nefasta, deoarece colesterolul se oxideaza putin cite putin si se depune pe peretii arterelor. Pentru a diminua nivelul colesterolului, trebuie marita cantitatea de antioxidanti printr-un regim bogat in fructe, legume, peste.
Acet lucru a fost demonstrat de dr. Renaud si Lorgeril din Lyon. Cei doi au prescris un regim alimentar mediteraneean unui lot de 300 de persoane care suferisera un infarct miocardic. Dupa circa 27 de luni de supraveghere, medicii au observat o reducere de 73 la suta a deceselor, in raport cu un alt grup martor, care nu urmase recomandarile nutritionistilor. Nicoleta Musat
Zece sfaturi pentru o digestie mai buna
1.In fiecare dimineata, inainte de micul dejun, beti sucul a 1-2 lamii stoarse in 250-500 ml apa plata. Aceast suc baut zilnic va va ajuta sa va curatati stomacul de toxine si va reduce aciditatea in exces.
2.O alta bautura pe care este bine sa o consumati zilnic, dimineata, sau oricind inainte de masa si care va completa efectele primei bauturi se va face astfel: se amesteca 1-2 lingurite de otet de mere cu 250-500 ml suc de mere (este indicat sa fie proaspat stors). Aceasta bautura va echilibra aciditatea sucului gastric.
3.Evitati bauturile reci in timp ce mincati. Mincarea este digerata mai eficient daca se consuma la temperatura corpului, de aceea bauturile reci pot incetini procesul de digestie. Daca simtiti nevoia sa beti ceva in timp ce mincati, incercati cu un ceai de plante, cald. Cafeaua si alcoolul pot mari aciditatea sucurilor gastrice asa ca mai bine le evitati.
4. Ati auzit de Bitterul Suedez? Acesta se poate gasi in magazinele specializate din tara. Luati putin din acest bitter dimineata cu 20-30 de minute inaintea mesei pentru a spori functiile digestive si a permite eliberarea enzimelor necesare acestui proces.
5.Tehnicile de automasaj si exercitiile fizice trebuie sa faca parte din programul dumneavoastra zilnic, deoarece contribuie in mare masura la o buna digestie. Exercitiul ficatului va reusi sa tonifice si sa curete acest organ si sa permita aerisirea lui si buna digestie. Aduceti calciiul sting in partea dreapta a corpului, sub coaste, deasupra soldului. Presind ferm, miscati mina incet de-a lungul corpului spre mijlocul abdomenului pina deasupra buricului. Repetati miscarea de 10-15 ori.
Exercitiul stomacului este similar cu cel al ficatului, dar se aplica pentru celalta parte a corpului. Acest exercitiu va avea efecte benefice atit asupra stomacului, splinei si pancreasului, cit si asupra intregii digestii. Puneti calciiul sting in spatiul creat intre coaste si sold cu degetele indreptate spre corp. Miscati mina incet dar ferm de-a lungul corpului, spre centru, pina ajunge deasupra buricului. Se repeta miscarea, de asemenea, de 10-15 ori.
6.Postind perioade scurte veti permite sistemului digestiv sa faca o binemeritata pauza. In orice caz, prima perioada de post ar trebui sa dureze maximum 24 de ore. Amintiti-va intotdeauna sa beti multe sucuri de fructe si legume in acest timp. Planificati-va zilele de post in perioadele cind nu aveti mult de lucru si va puteti odihni.
7.Mestecati, mestecati, mestecati… Acesta este unul dintre cele mai importante mecanisme ale digestiei si, din pacate, cel mai putin luat in seama. Mestecatul este primul pas al procesului de digestie. Nu este vorba numai de un simplu act fizic, prin mestecare se transmit semnale active organelor sa secrete sucurile lor digestive (suc pancreatic, acid gastric etc.) in vederea pregatirii pentru mincarea care vine. Specialistii sint de parere ca trebuie sa mestecam mincarea pina aceasta devine aproape lichida.
8.Mincarea combinata este foarte folosita de multi oameni. Exista carti care explica modul in care este bine sa se combine alimentele nu neaparat avind in vedere un regim de slabire, ci si pentru buna functionare a sistemului digestiv. In aceasta teorie se tine cont de cele 3 tipuri principale de alimente: - carbohidratii (piine, cartofi, orez); proteine (carne, produse lactate, soia, nuci) si grasimi (ulei, margarina). Se considera ca aceste trei mari tipuri nu trebuie amestecate.
9.Curatati-va colonul si ficatul cu ajutorul plantelor, alimentelor si intreg sistemul digestiv se va simti mai bine. Specialistii in nutritie recomanda mai multe modalitati de curatare. Oricare metoda este buna atita timp cit isi face treaba si va simtiti bine.
10. Iata o lista de plante care sint cunoscute pentru ajutorul pe care-l pot oferi in cazurile de exces de acid gastric. Spre exemplu, ceaiul de cretusca, nalba mare sau tataneasa luate separat sau impreuna in parti egale este foarte bun pentru digestie. Suspensia de pudra de ulm este foarte linistitoare si alina durerile de ulcer. Boabele de dafin si cartoful salbatic pot fi folosite ca tincturi sau extracte fluide. Aceste plante vor ajuta la linistirea si vindecarea ulceratiilor sau a colicilor de orice fel.
Alte plante care pot influenta digestia in general: gentiana, dracila, angelica, radacina de papadie care stimuleaza producerea sucurilor digestive.
Aceste plante se pot intrebuinta in ceaiuri, tincturi sau siropuri. Menta, musetelul se folosesc in ceaiuri calmante in timp ce nucsoara, cuisoarele, chimenul, ghimbirul si scortisoara pot fi adaugate alimentelor, datorita gustului lor bun, sau se pot face ceaiuri. Cristina Matache
Beneficiile ardeiului iute
Potrivit New York Times, produsele alimentare condimentate, cum sunt hreanul și ardeiul iute, pot avea capacitatea de a trata simptomele unei răceli obișnuite. Ardeii iuți conțin, de asemenea, antioxidanți care luptă împotriva cancerului, care pot ajuta la prevenirea sau încetinirea dezvoltării celulelor canceroase.
Potrivit unui studiu realizat de Harvard și Centrul Național pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din China, consumul de alimente picante șapte zile pe săptămână sau o dată pe zi ar putea reduce ratele de mortalitate cu 14%. Aceste ardei conține o componentă numită capsaicină, care are nenumărate beneficii pentru sănătate și poate lupta împotriva anumitor boli. Acesta este efectul puternic al ardeilor iuți, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să mănânci zilnic alimente picante. Iată care sunt beneficiile pentru sănătate ale ardeilor iuți.
Ameliorează durerile de cap
Știai că prin consumul de ardei iute poți combate durerea de cap? Ardeiul iute conține capsaicină, un compus cunoscut pentru faptul că ameliorează durerea de cap și migrenele.
Ameliorează simptomele artritei
Persoanele care suferă de artrită au dureri insuportabile. Durerea apare din cauza cantității mari de substanță P, care este un neuropeptid a cărei principală funcție este aceea de a transmite durerea în sistemul nervos central. Substanța P ajunge și în lichidul sinovial, care se găsește în cavitățile articulațiilor sinoviale. Prin consumul zilnic de ardei iute, odată pe săptămână, vei reuși să ții sub control producția de substanță P în sânge.
Crește speranța de viață
Ardeii iuți vor adăuga ani vieții tale dacă îi vei consuma mai des. Persoanele care mănâncă ardei iuți de șase sau șapte ori pe săptămână vor avea un risc de 14% mai mic de a muri prematur. Ardeii iuți pot fi o parte din secretul longevității.
Mențin inima sănătoasă
Componenta capsaicină din ardeiul iute reduce nivelul de colesterol și trigliceridele, care ajută în continuare la protejarea inimii. De asemenea, previne inflamația cronică care crește riscul bolilor cardiovasculare. Persoanele care consumă ardei iute mai des au un risc mai mic de atac de cord și accident vascular cerebral.
Stimulează pierderea în greutate
Datorită conținutului de capsaicină, ardeii iuți accelerează metabolismul și ard mai multe calorii. Include ardeiul iute în diferite rețete sau mănâncă-l crud/murat ca garnitură. Prin consumul de ardei iute, vei reuși să te menții în formă.
Dieta cu ardei iute: scapi de 3 kg în 7 zile
Dacă eşti amator/amatoare de gusturi picante şi vrei să slăbeşti, dieta cu ardei iute este cea mai potrivită pentru tine. Acest condiment este renumit pentru arderea grăsimilor din organism şi pentru faptul că accelerează metabolismul.
Condimentul minune
Ardeiul iute provine din America Centrală şi de Sud şi este folosit de sute de ani în ţări precum Mexic sau India.
Te ajută să lupţi cu kilogramele
Dacă vei începe să consumi ardei iute în mâncăruri,vei observa că pofta pentru dulce va dispărea. Asta pentru că acest condimentinhibă pofta de mâncare. Şi pentru că nu ai cum să nu te saturi rapid de gustul picant,vei fi tentată să îţi reduci porţia în aşa fel încât să mănânci foarte puţin. Cu trecerea săptămânilor,vei vedea că şi stomacul tău se va micşora.
Te menţine sănătoasă
Vinovată de gustul mult prea picant al ardeiului iute este capsaicina,o substanţă care ajută la arderea grăsimilor din organism şi accelerează metabolismul. Cu cât consumi mai mult ardei iute,cu atât organismul va arde mai multe calorii. Circulaţia sângelui va fi îmbunătăţită,iar pielea ta va străluci.
Citeşte şi:Dieta cu o singură masă pe zi
Sosuri delicioase cu ardei iute
Dacă te dai în vânt după paste,prepară acasă diferite sosuri cu brânzeturi sau carne în care să adaugi ardei roşu iute. Te vei sătura şi cu jumătate de porţie.
Bea multă apă
În dieta cu ardei iute este obligatoriu să consumi minimum 2 litri de apă pe zi,care să potolească lava roşiatică din stomac şi senzaţia de usturime.
Atenţie!
Dacă suferi de probleme ale aparatului digestiv,trebuie să moderezi consumul de ardei iute. Te poţi confrunta cu arsuri stomacale,gastrite sau probleme la colon. Dacă nu eşti obişnuită cu gustul picant,ar fi bine să încerci să îl introduci treptat în alimentaţie,fără a face abuz.
O zi de dietă
Dimineaţa:o salată de fructe
Gustare:un iaurt semidegresat
Prânz:100 g paste arrabiata cu ardei iute
Gustare:un pumn de migdale
Cină:o salată de legume cu rondele de ardei iute
Meniul poate varia de la o zi la alta. Poţi mânca piept de pui la grătar în sos picant,friptură la cuptor cu ardei iute,un sandviş cu ton şi ardei iute sau chiar supe şi ciorbe cu ardei iute.
Sursă foto medicaldaily.com
Citeşte şi:Dieta cu avocado
