Studiul realizat de cercetătorii de la Institutul ştiinţific al
Fundaţiei Santa Lucia din Roma a demonstrat aşadar că învăţatul
continuu are o influenţă decisivă asupra integrităţii creierului,
atât din punct de vedere structural, cât şi funcţional.
Şi veştile bune nu se opresc aici: dacă cei cu un nivel de instrucţie superior posedă cumva un patrimoniu mental mai vast, care este erodat mult mai lent de bătrâneţe (ceea ce oamenii de ştiinţă numesc "rezervă neuronală"), toţi oamenii sunt în măsură să-şi antreneze creierul, printr-un soi de "stretching" al sinapselor cerebrale, menţinându-se lucizi şi activi.
Sursa: La Stampa
De ce se micşorează creierul?
A fost descoperită o cauză nebănuită
De ce se micşorează creierul? Uneori, cauza e nebănuită
Vezi și
Studiul a implicat 249 de persoane, cu vârste cuprinse între 60 şi 64 de ani şi care aveau glicemia în limitele normale, aşa cum sunt acestea definite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Participanţilor le-au fost scanate creierele la începutul cercetării şi apoi după o perioadă de 4 ani, în medie. Rezultatele au fost corelate cu valorile glicemiei măsurate în sângele recoltat dimineaţa, pe nemâncate, exprimate în mmol/l (milimoli pe litru)
Cei care aveau glicemia mai aproape de valoarea maximă normală (6,1 mmol/l) aveau şanse mai mari să sufere de o micşorare a volumului de substanţă nervoasă în hipocamp şi amigdala - două arii cerebrale asociate cu memoria şi capacităţile cognitive - în comparaţie cu cei cu niveluri de glicemie mai mici.
După ce au eliminat contribuţia altor factori, precum vârsta, hipertensiunea, fumatul, consumul de alcool, cercetătorii au ajuns la concluzia că glicemia apropiată de valoarea maximă considerată normală astăzi contribuie la micşorarea creierului în proporţie de 6-10%.
Nicolas Cherbuin, unul dintre autorii studiului, afirmă că mai multe alte studii au găsit corelaţii între diabet, pe de o parte, şi micşorarea creierului şi demenţă, pe de altă parte, dar că nu se ştia dacă o glicemie aflată aproape de valoarea maximă socotită normală poate avea asupra creierulu acelaşi efect.
O valoare a glicemiei de 10.0 mmol/l (180 mg/dL) sau mai mare este criteriul pentru punerea diagnosticului de diabet, în vreme ce starea caracterizată prin valori de 6.1 mmol/l (110 mg/dL) este definită drept pre-diabet.
Rezultatele acestui nou studiu, adaugă Nicolas Cherbuin, "sugerează că şi în cazul persoanelor care nu au diabet, un nivel crescut al glicemiei poate avea totuşi impact asupra creierului. Sunt necesare cercetări mai aprofundate, dar aceste descoperiri ne-ar putea determina să reevaluăm conceptul de glicemie normală şi definiţia diabetului."
Au fost identificate alimentele care duc la micşorarea creierului şi cele care previn acest lucru!
Astfel, vitaminele şi acizii graşi din uleiul de peşte previn
micşorarea creierului, preîntâmpinând astfel dezvoltarea afecţiunii
Alzheimer. În schimb,
cercetătorii au descoperit că grăsimile trans (ce se găsesc în
margarină şi în alte alimente procesate) stimulează micşorarea
creierului.
Studiul a fost efectuat pe 104 voluntari
cu vârsta medie de 87 de ani, ce nu prezentau factori de risc care să
conducă la probleme de gândire şi de memorie. Aceştia au fost supuşi
unor teste din sânge pentru a identifica nivelul a diferiţi nutrienţi.
De asemenea, aceştia au fost supuşi unor teste de memorie şi de gândire.
Apoi, volumul creierului a 42 dintre voluntari a fost măsurat cu
ajutorul unui aparat MRI. Oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele cu o dietă bogată în acizii graşi omega 3 şi un nivel ridicat al vitaminelor B, C, D şi E prezentau un volum mai mare al creierului. De asemenea, acestea au obţinut rezultate mai bune în testele de memorie şi de gândire decât persoanele care aveau o dietă săracă în aceste elemente.
Acizii graşi omega 3 şi vitamina D se găsesc în peşte, iar vitaminele B, C şi E pot fi obţinute din carne, fructe şi legume.
Dr. Gene Bowman, de la Oregon Health & Science University, a comentat rezultatele cercetării: "Aceste rezultate trebuie confirmate şi de alte studii, dar, în mod evident, este foarte entuziasmant să descoperim că oamenii pot preveni micşorarea creierului şi menţinerea sa în formă prin ajustarea dietei".
Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul ştiinţific Neurology.
Sursa: The Press Association
Daca suntem atat de inteligenti, de ce ni se micsoreaza creierele?
Afirmatia-bomba vine de la antropologul Universitatii din
Wisconsin John Hawks, care, enumerand, in cadrul unei lucrari, o
lista de schimbari produse asupra
scheletului si craniului uman dupa Epoca de
Piatra, a adaugat nonsalant ca "de asememenea, este limpede ca si
creierul ni s-a miscorat".
Potrivit cercetatorului, continutul cranian al omului s-a aflat intr-o dezvoltare permanenta vreme de aproximativ doua milioane de ani, de-a lungul evolutiei. Dar, la un moment dat, a inceput manifestarea procesului invers.
Din date propriu-zise reiese ca in ultimii 20.000 de ani, volumul mediu al creierului uman barbatesc s-a diminuat, de la 1.500 centrimetri cubi, la 1.350 cc, pierzand un fragment de dimensiunea unei mingi de tenis. Creierul feminin s-a micsorat si el in proportie aproximativ similara.
Iar schimbarea a avut loc indiferent de pozitia geografica - in Asia, Europa, Afrlica, peste tot. Mai mult, daca aceasta rata de "comprimare" isi va mentine evolutia si in urmatorii 20.000 de ani, creierele speciei noastre se vor apropia, ca dimensiune, de cele care caracterizau specia Homo erectus, o ruda care a trait cu o jumatate de milion de ani in urma si care avea un volum cerebral de numai 1.100 cc.
Conform unor teorii, misterul creierului micsorat ar avea ca raspuns faptul ca un craniu de mari dimensiuni ar fi fost necesar supravietuirii in Paleoliticul Superior, perioada caracterizata de frig si de activitati exterioare caminului. O alta perspectiva sustine ca craniile s-au dezvoltat pentru a se adecva unei diete bazate pe iepuri, caprioare, vulpi si cai. Prin urmare, pe masura ce hrana noastra a devenit mai usor de cpnsumat, si capetele noastre s-ar fi oprit din crestere. In plus, se pare ca, pe masura de societati complexe au inceput sa se formeze, creierele "au intrat la apa", deoarece oamenii nu mai aveau nevoie sa fie atat de inteligenti pentru a supravietui.
Sursa: Discovermagazine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu