Dependenta de alcool si abuzul de droguri la adolescenti
Charlie Sheen este afectat de problemele pe care le are cu alcoolul şi drogurile, actorul arătând din ce în ce mai obosit şi îmbătrânit. Charlie Sheen şi-a acoperit faţa cu o pălărie şi o pereche de ochelari de soare, însă tot a arătat complet diferit faţă de imaginea pe care o avea în urmă cu doar doi ani, părând obosit şi îmbătrânit.
Vedeta a declarat public că nu are intenţia de a renunţa la băutură, deşi viciul său i-au afectat atât cariera, cât şi viaţa personală.
Actorul american a fost concediat din serialul "Doi bărbaţi şi jumătate" din cauza numeroaselor scandaluri din viaţa personală. Făcând parte din distribuţia "Doi bărbaţi şi jumătate", Sheen era vedeta de televiziune americană cel mai bine plătită, încasând 2 milioane de dolari pe episod.
GeneralitatiUn numar tmai mare de adolescenti, consuma alcool sau alte substante toxice, cu toate ca acest lucru este ilegal si periculos. Unii adolscentii incearca consumul de alcool sau substante toxice doar ocazional, dar chiar si acest comportament poate fi considerat periculos, deoarece poate duce la dependenta si la problemele secundare acesteia (consecinte ilegale, performante scolare slabe, pierderea prietenilor din anturaj-izolare sociala si nu in ultimul rand, probleme familiale).
Statistici privind consumul de alcool si alte toxice la adolescenti
Abuzul de alcool si substante toxice este o realitate in randul adolescentilor si trebuie privita cu seriozitate. Centrele de preventie si control al consumului de toxice in randul adolescentilor, ofera urmatoarele informatii:
- aproximativ 10% dintre adolescenti fumeaza pana la 15 tigarete pe zi, 20 de zile pe luna (desi procentul este in continua crestere). Tutunul are efecte nocive multiple pe termen lung si creaza de asemenea dependenta. Un adolescent care fumeaza de mai mult de 1 an, are o sansa de 80% sa devina dependent
- aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre acestia, 28%, relateaza episoade cu consum exagerat de alcool (mai mult de 5 bauturi tari, intr-un interval de cateva ore). Una din cauzele principale de deces in randul adolescentilor, sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de alcool scade inhibitiile specifice varstei si predispun adolescentul la o viata sexuala necorespunzatoare (sexul neprotejat) si care cresc riscul contactarii unei boli cu transmitere sexuala (HIV-SIDA, herpes, chlamydia) sau aparitiei unei sarcini nedorite
- aproximativ 40% dintre adolescenti au incercat cel putin o data marijuana, in timp ce 22% dintre acestia folosesc frecvent acest drog. Marijuana este o optiune des intalnita in randul adolescentilor si poate cauza pierderi de memorie, tulburari cognitive (de invatare) sau de atentie
- aproximati 9% dintre adolescenti au incercat cocaina, in timp ce 4% folosesc acest drog frecvent (cel putin o data pe luna). Cocaina este un drog care creeaza dependenta. Este foarte periculos, deoarece poate cauza aritmii cardiace(batai cardiace anormale) uneori fatale, infarct miocardic, crize pseudoepileptice sau accidente vasculare cerebrale.
Exista si alte substante toxice care sunt folosite de adolecenti. Dintre acestea amintim:
- substantele toxice cu administrare pe cale inhalatorie (sprayuri, substante pe baza de benzen, uleiuri, vopsele si substante adezive). Aceste tipuri de substante toxice sunt cel mai frecvent folosite de adolescentii tineri, deoarece sunt usor de procurat si sunt de asemenea relativ ieftine. Cu toate acestea, sunt extrem de toxice, deoarece contin substante toxice, precum toluenul, care poate cauza leziuni cerebrale, tumori (utilizarea cronica) si in unele cazuri chiar decesul utilizatorului
- droguri folosite cel mai adesea in cluburi, precum: ecstasy (MDMA), gammahidroxibutirat (GHB), flunitrazepam (Rohypnol), numite si drogurile dragostei, deseori folosite de baietii adolescenti pentru coruperea sexuala a fetelor (actul sexual care se consuma dupa intoxicatia cu astfel de substante, este considerat viol). Aceste droguri sunt folosite in special in cluburile de noapte in care se asculta muzica trance, dance sau rave. Cu toate ca numarul adolescentilor care utilizeaza astfel de droguri este mai mic dacat al celor care fumeaza tutun sau marijuana si consuma alcool, aceste droguri sunt mult mai periculoase mai ales daca sunt folosite in diferite combinatii cu alte toxice. Utilizarea, chiar si rara a ecstasyului, poate duce la depresie, probleme cu somnul si anxietate severa, simptome care pot dura mai mult de cateva saptamani de la utilizarea initiala. Utilizarea cronica a acestui drog, determina leziuni hepatice si probleme de concentrare si memorie
- metamfetamina (deseori regasita sub diferite denumiri generice, precum, speed, crank sau met). Acest drog creeaza dependenta si poate cauza manifestari grave, precum, crize pseudoepileptice, accidente vasculare ischemice, probleme mentale grave (paranoia, halucinatii, crize de depersonalizare) si alte probleme de sanatate pe termen lung
- halucinogene, cel mai frecvent LSD (acid dietilamid lisergic), mescalina, psilocybin, PCP (phencyclidina) si ketamina. Utilizarea LSD-ului poate cauza afectiuni psihiatrice grave, precum psihoza si flashurile de tip halucinogen
- opiacee, ca heroina, morfina si codeina. Utilizarea opiaceelor conduce la dependenta fizica si psihica. Adolescentii care folosesc droguri sunt predispusi la diferite infractiuni, in special furtul diferitelor bunuri din casa familiei si uneori preteaza chiar si la prostitutie si toate acestea pentru a procura bani pentru droguri
- substante toxice medicamentoase, precum diazepamul (valium), sunt folosite de asemenea de adolescenti cu difetite ocazii
- steroizii anabolizanti sunt substante medicamentoase folosite in special de baietii care vor sa-si creasca brusc masa musculara si sa-si reduca semnificativ tesutul adipos. Aceste substante pot cauza insa cancer hepatic, oligospermie(scaderea numarului de spermatozoizi), dobandirea unor caracteristici fizice masculine, iritabilitate, furie, cresterea nivelului seric al colesterolului si al tensiunii arteriale cu aparitia infarctului miocardic acut sau a accidentului vascular cerebral.
Utilizarea drogurilor a devenit tot mai frecventa in ultimii ani in tara noastra. Acest lucru face ca problemele de sanatate, de ordin social si familial legate de acest comportament sa fie si ele des intalnite.Consumul drogurilor poate cauza disfunctii cerebrale grave si tulburari de dezvoltare si comportament. Adolescentii care utilizeaza droguri au deseori o anumita dificultate in stabilirea propriei identitati, a relatiilor interumane (inclusiv familiale), in dobandirea unei independente fizice si psihice normale. Abuzul de substante toxice poate de asemenea afecta si abilitatile cognitive ale adolescentului (de invatare) care scad performantele scolare. De departe, cel mai periculos efect secundar al utilizarii ocazionale a drogurilor este aparitia dependentei care duce in consecinta la abuzul cronic de astfel de substante.
Drogurile sunt substante cu efect negativ asupra organismului care actioneaza in mod diferit in functie de cantitatea consumata si frecventa de folosire. In timp ce o cantitate redusa poate functiona ca stimulent, o cantitate mai mare poate determina efecte sedative iar in cantitati foarte mari efectele negative ale drogului pot cauza moartea persoanei care consuma. Faptul ca efectele negative ale drogurilor variaza in functie de cantitate consumata este o caracteristica specifica tuturor drogurilor. Cafeaua, de exemplu, care contine drogul numit cafeina, este consumata de foarte multe persoane, foarte frecvent, fiind considerat un stimulant. Nu este un drog foarte daunator deoarece pentru a avea efecte nocive grave asupra organismului ar trebui consumata in cantitati foarte mari: aproximativ 10 cani de cafea pentru a avea efect sedativ si aproximativ 100 de cani pentru a deterina moartea.
La cealalalta extrema se afla substantele precum arsenicul care este cunoscut ca otrava puternica. In cantitati foarte mici si dozat cu extreme de mare atentie, arsenicul este insa utilizat ca si stimulent sau sedative, in functie de doza administrate. In cazul unei dozari nepotrivite, arsenicul provoaca moartea.
De ce sunt folosite drogurile?
Majoritatea drogurilor sunt folosite de oameni pentru ca ii fac sa se simta mai bine. Cand au dureri fizice, oamenii iau analgezice pentru a nu mai simti durerea si a se simti mai bine. Pentru stari emotionale neplacute, consuma alcool sau droguri pentru a se simti mai bine. Problema apare in momentul in care drogurile se folosesc pentru a invinge depresia sau alte probleme emotionale pentru ca actiunea acestora este de suprafata si temporara, iar persoana care le consuma se simte mai rau dupa ce trece efectul decat inainte de a le folosi.
Drogurile si alcoolul - vazute ca un mod de rezolvare a problemelor
De cele mai multe ori oamenii consuma droguri pentru a face fata senzatiilor nedorite, durerii, stari emotionale neplacute, furie sau apatie. Drogurile si alcoolul sunt percepute in astfel de situatii ca fiind medicamentul, solutia pentru rezolvarea problemelor si inlaturarea starilor nedorite. Din acest motiv, a afla ce probleme a avut persoana inainte de a incepe sa consume droguri este singura solutie pentru a afla motivul real al consumului.
Consumul de droguri si alcool - Efectele secundare
Indiferent de cantitatea consumata sau tipul de drog, o parte din acesta ramane on organism. Toxine patrund in tesuturile grase si raman in organism ani de zile, chiar si dupa ce persoana nu mai consuma droguri. O parte dintre droguri au efecte directe asupra gandirii, din aceasta categorie facand parte marijuana (cunoscut ca iarba), heroina, amfetamina, cocaina, metadona, ecstasy si altele.
Drogurile si dependenta
Atat abuzul de droguri cat si toxicomania sunt in principal cauzate de necesitatea de a obtine o stare aparenta de bine. Din nefericire, in cazul majoritatii drogurilor, efectele nocive asupra organismului sunt insotite de instalarea dependentei. Dupa ce a consumat droguri in cantitati destul de mari sau pentru perioade destul de indelungate de timp, persoana simte nevoia fizica si psihica de a consuma droguri in continuare si nu poate intrerupe consumul.
Capcana dependentei de droguri
Consumul de droguri creeaza in organism un deficit de minerale si vitamine care provoaca stari foarte neplacute in momentul in care persoana nu mai consuma droguri. In astfel de momente, efectul drogurile se diminueaza si persoana resimte stari de disconfort sau durere din ce in ce mai intense care o determina sa consume din nou droguri pentru a inlatura senzatiile nedorite.
De ce sunt folosite drogurile?
Majoritatea drogurilor sunt folosite de oameni pentru ca ii fac sa se simta mai bine. Cand au dureri fizice, oamenii iau analgezice pentru a nu mai simti durerea si a se simti mai bine. Pentru stari emotionale neplacute, consuma alcool sau droguri pentru a se simti mai bine. Problema apare in momentul in care drogurile se folosesc pentru a invinge depresia sau alte probleme emotionale pentru ca actiunea acestora este de suprafata si temporara, iar persoana care le consuma se simte mai rau dupa ce trece efectul decat inainte de a le folosi.
Drogurile si alcoolul - vazute ca un mod de rezolvare a problemelor
De cele mai multe ori oamenii consuma droguri pentru a face fata senzatiilor nedorite, durerii, stari emotionale neplacute, furie sau apatie. Drogurile si alcoolul sunt percepute in astfel de situatii ca fiind medicamentul, solutia pentru rezolvarea problemelor si inlaturarea starilor nedorite. Din acest motiv, a afla ce probleme a avut persoana inainte de a incepe sa consume droguri este singura solutie pentru a afla motivul real al consumului.
Consumul de droguri si alcool - Efectele secundare
Indiferent de cantitatea consumata sau tipul de drog, o parte din acesta ramane on organism. Toxine patrund in tesuturile grase si raman in organism ani de zile, chiar si dupa ce persoana nu mai consuma droguri. O parte dintre droguri au efecte directe asupra gandirii, din aceasta categorie facand parte marijuana (cunoscut ca iarba), heroina, amfetamina, cocaina, metadona, ecstasy si altele.
Drogurile si dependenta
Atat abuzul de droguri cat si toxicomania sunt in principal cauzate de necesitatea de a obtine o stare aparenta de bine. Din nefericire, in cazul majoritatii drogurilor, efectele nocive asupra organismului sunt insotite de instalarea dependentei. Dupa ce a consumat droguri in cantitati destul de mari sau pentru perioade destul de indelungate de timp, persoana simte nevoia fizica si psihica de a consuma droguri in continuare si nu poate intrerupe consumul.
Capcana dependentei de droguri
Consumul de droguri creeaza in organism un deficit de minerale si vitamine care provoaca stari foarte neplacute in momentul in care persoana nu mai consuma droguri. In astfel de momente, efectul drogurile se diminueaza si persoana resimte stari de disconfort sau durere din ce in ce mai intense care o determina sa consume din nou droguri pentru a inlatura senzatiile nedorite.
Cele mai raspandite mituri despre creier
Vin femeile de pe Venus si barbatii de pe Marte? Suntem predestinati sa murim prosti daca creierul nostru nu e sclipitor din nastere? Suntem mai destepti daca ascultam Mozart? E adevarat ca dupa 30 de ani creierul nu mai invata lucruri noi? Sa vedem ce spun specialistii.
Mitul emisferelor cerebrale
Se spune ca emisfera stanga a creierului regleaza partea rationala a oamenilor, in timp ce emisfera dreapta ar fi responsabila de partea emotionala, imaginativa. Studiile au aratat insa ca ambele emisfere sunt in egala masura "rationale" si "emotionale", explica Dragos Cirneci, doctor in psihologie si specialist in neurostiinta - o disciplina noua, aflata la granita dintre medicina, biologie si psihologie, care foloseste instrumente precum RMN-ul functional pentru a culege date brute din anumite regiuni ale creierului.
Emisfera dreapta gestioneaza matematica si rezolvarea problemelor noi, deci este "rationala", emisfera stanga gestioneaza emotii precum placerea sau frustrarea si agresivitatea, asa ca o putem numi "emotionala". Diferentele dintre ele sunt la alt nivel - emisfera dreapta gestioneaza si lucrurile noi, nefamiliare sau riscante, precum si pe cele care tin de spatialitate, in timp ce emisfera stanga se ocupa de lucruri familiare, deprinderi si detalii.
Alcoolul si drogurile omoara neuronii
"E adevarat pentru alcoolul in cantitati mari si pentru unele droguri precum morfina si heroina", spune Dragos Cirneci.
Alcoolul duce la atrofie cerebrala si afecteaza memoria atat pe termen lung, cat si pe termen scurt, aflam de la medicul psihiatru rezident Cristina Ilie, cauzand depletie de vitamine din grupul B, care, printre altele, sunt vitale pentru neuroni. Cu toate acestea, creierul produce neuroni noi pe tot parcursul vietii, atat la oameni, cat si la animale.
Gingko biloba si lecitina imbunatatesc functiile creierului
"Studii recente infirma faptul ca gingko biloba ar avea eficienta in a trata functiile mentale la oamenii in varsta. Efectul este unul scazut, care nu atinge pragul de insemnatate statistica necesar pentru a demonstra experimental efectul terapeutic", explica Dragos Cirneci.
"In ce priveste lecitina, sincer nu stiu. De altfel, lecitina este celebra doar la noi, nu am citit studiistraine privind efectul ei". Cu toate acestea, unele studii au aratat ca anumite fructe de padure, in special afinele, sau spanacul, rosiile si citricele contin antioxidanti care mentin creierul tanar.
Nu putem deveni mai destepti decat suntem. Oare ne ajuta Mozart?
"Ceea ce suntem este un amestec de informatie genetica preluata de la parinti si informatie invatata pe parcursul vietii. Iar cea de-a doua este mai importanta decat prima (cu exceptia unor boli genetice grave)", spune Dragos Cirneci.
"De altfel, studiile arata ca o persoana devine foarte creativa intr-un domeniu dupa 8-10 ani de munca in domeniul respectiv. Iar notele la scoala sunt mai mari la elevii carora li se spune ca munca conteaza mai mult decat talentul, comparativ cu cei carora li se spune ca sunt talentati si astfel mai favorizati in performanta, fara a face mult efort".
Exista si un mit care infirma mitul mai sus amintit - Mitul KV 448 sau Efectul Mozart. Acesta implica o serie de modificari pozitive pe care muzica celebrului compozitor le-ar aduce unor procese psihice precum atentia si memoria.
Mitul emisferelor cerebrale
Se spune ca emisfera stanga a creierului regleaza partea rationala a oamenilor, in timp ce emisfera dreapta ar fi responsabila de partea emotionala, imaginativa. Studiile au aratat insa ca ambele emisfere sunt in egala masura "rationale" si "emotionale", explica Dragos Cirneci, doctor in psihologie si specialist in neurostiinta - o disciplina noua, aflata la granita dintre medicina, biologie si psihologie, care foloseste instrumente precum RMN-ul functional pentru a culege date brute din anumite regiuni ale creierului.
Emisfera dreapta gestioneaza matematica si rezolvarea problemelor noi, deci este "rationala", emisfera stanga gestioneaza emotii precum placerea sau frustrarea si agresivitatea, asa ca o putem numi "emotionala". Diferentele dintre ele sunt la alt nivel - emisfera dreapta gestioneaza si lucrurile noi, nefamiliare sau riscante, precum si pe cele care tin de spatialitate, in timp ce emisfera stanga se ocupa de lucruri familiare, deprinderi si detalii.
Alcoolul si drogurile omoara neuronii
"E adevarat pentru alcoolul in cantitati mari si pentru unele droguri precum morfina si heroina", spune Dragos Cirneci.
Alcoolul duce la atrofie cerebrala si afecteaza memoria atat pe termen lung, cat si pe termen scurt, aflam de la medicul psihiatru rezident Cristina Ilie, cauzand depletie de vitamine din grupul B, care, printre altele, sunt vitale pentru neuroni. Cu toate acestea, creierul produce neuroni noi pe tot parcursul vietii, atat la oameni, cat si la animale.
Gingko biloba si lecitina imbunatatesc functiile creierului
"Studii recente infirma faptul ca gingko biloba ar avea eficienta in a trata functiile mentale la oamenii in varsta. Efectul este unul scazut, care nu atinge pragul de insemnatate statistica necesar pentru a demonstra experimental efectul terapeutic", explica Dragos Cirneci.
"In ce priveste lecitina, sincer nu stiu. De altfel, lecitina este celebra doar la noi, nu am citit studiistraine privind efectul ei". Cu toate acestea, unele studii au aratat ca anumite fructe de padure, in special afinele, sau spanacul, rosiile si citricele contin antioxidanti care mentin creierul tanar.
Nu putem deveni mai destepti decat suntem. Oare ne ajuta Mozart?
"Ceea ce suntem este un amestec de informatie genetica preluata de la parinti si informatie invatata pe parcursul vietii. Iar cea de-a doua este mai importanta decat prima (cu exceptia unor boli genetice grave)", spune Dragos Cirneci.
"De altfel, studiile arata ca o persoana devine foarte creativa intr-un domeniu dupa 8-10 ani de munca in domeniul respectiv. Iar notele la scoala sunt mai mari la elevii carora li se spune ca munca conteaza mai mult decat talentul, comparativ cu cei carora li se spune ca sunt talentati si astfel mai favorizati in performanta, fara a face mult efort".
Exista si un mit care infirma mitul mai sus amintit - Mitul KV 448 sau Efectul Mozart. Acesta implica o serie de modificari pozitive pe care muzica celebrului compozitor le-ar aduce unor procese psihice precum atentia si memoria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu