Îmbătrânire sau Demența

Imbatranire accelerata si Alzheimer precoce – efectele stresului, urii, egoismului si lipsei exercitiului mental

Cand mintea nu ne mai ajuta

Stresul cotidian, lipsa exercitiului cerebral si intelectual, sentimente negative precum ura sau egoismul duc la aparitia tot timpurie a bolilor neuro-degenerative. Tot mai des, se constata aparitia primelor simptome de Alzheimer inainte de varsta de 45 de ani, a declarat joi conf. dr. Luiza Spiru, presedintele Fundatiei Ana Aslan International, cu ocazia lansarii proiectului cofinantat din fonduri europene Instruire in noile tehnologii medicale si perfectionare pentru medicii si asistentii medicali din ambulatorii de specialitate si spitale in brain-aging. Majoritatea bolilor de memorie se pot depista mai devreme si se pot trata cu succes, daca mergem la medic imediat ce sesizam o ezitare de memorie, a aratat dr. Spiru, citata de Agerpres.

Peste un sfert de milion de bolnavi de Alzheimer in Romania

In Romania sunt diagnosticati cu Alzheimer 250.000-300.000 de pacienti. Potrivit celor mai recente studii, acest numar ar putea creste cu 15% pana in 2015.

Cauzele care au determinat scaderea varstei aparitiei si manifestarilor bolii Alzheimer:

• depresiile netratate la timp;
• tulburarile afective;
• alimentatia nesanatoasa;
• lipsa de comunicare;
• dezechilibrele hormonale;
• traumatismele cranio-cerebrale;
• stresul profesional si social;
• automedicatia necorespunzatoare.

Primele semne ale unei imbatraniri cerebrale precoce:

• uitarile de rutina – lapsus – daca sunt prea dese;
• imposibilitatea de a respecta un program stabilit;
• lipsa de memorie a numelor proprii intr-un context;
• nerespectarea programului zilnic.

Imbatranirea cerebrala precoce “trebuie tratata de un specialist, pentru ca fiecare dintre noi imbatranim diferit, in functie de modul fiecaruia de trai”, a explicat dr. Luiza Spiru.

Factori care pot conduce la imbatranirea cerebrala:

• disfunctii hormonale;
• accidente;
• tulburari de nutritie.

Potrivit conf.dr. Luiza Spiru, exercitiul cerebral si cel intelectual contribuie la mentinerea tineretii cerebrale, dar si eliminarea sentimentelor negative, precum ura sau egoismul, care afecteaza negativ partea corticala emotionala.

Probleme la nivel national

• Bolile de memorie sunt subdiagnosticate;
• Nu exista un plan national de prevenire a bolilor de memorie;
• Medicii si asistentii medicali se plang ca nu sunt suficient de specializati in domeniu.
• Se estimeaza ca, in 2025, populatia in varsta va reprezenta 40% din totalul populatiei Romaniei, iar impactul bolilor de memorie asupra individului si asupra societatii va creste exponential.

Emma Olaru, Redactia MedLive.ro

Prezentare de caz: Demență mixtă (Alzheimer și vasculară)

Rezumat. Îmbătrânirea este unul dintre cele mai semnificative fenomene sociale ale secolului nostru. Odată cu creşterea speranţei de viaţă, creşte şi prevalenţa afecţiunilor asociate vârstei a treia, cel mai frecvent diagnosticate fiind depresia şi demenţele,  îndeosebi demenţa Alzheimer (DA) şi demenţa vasculară (DV). La ora actuală, clinicienii folosesc termenul de DA pentru a se referi la o entitate clinică ce defineşte în general o tulburare amnestică progresivă caracteristică, cu apariţia ulterioară a altor modificări cognitive, comportamentale şi neuropsihiatrice care afectează funcţia socială şi activităţile cotidiene. Demenţa mixtă se referă la pacienţii care îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru demenţa Alzheimer, prezentând în plus dovezi clinice şi imagistice/biologice cerebrale caracteristice altor tulburări comorbide, cum ar fi boala cerebrovasculară.

Prezentăm cazul pacientei U.A., de 55 de ani, care se internează în Secţia Clinică de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad pentru următoarele simptome: episodice stări de nelinişte psihomotorie care se transformă uneori în hetero- şi autoagresivitate fizică şi verbală, dezorientare temporo-spaţială, sever deficit mnezico-prosexic, tulburări ale funcţiei de execuţie, scăderea capacităţii de abstractizare în special în sfera planificării propriilor activităţi, restrângerea marcată a sferei de interes cu dezinteres pentru preajmă.

Din anamneza efectuată am selectat doar datele care au importanţă în susţinerea diagnosticului.

Antecedentele heredo-colaterale sunt pozitive pentru Demenţa Alzheimer, mama şi o soră a pacientei fiind diagnosticate cu această boală.

Antecedentele personale patologice denotă faptul că pacienta este dispensarizată psihiatric din anul 2004 şi nu prezintă boli somatice, epilepsie sau traumatisme craniene.

Consum de toxice. Pacienta con­sumă cafea (1 ceaşcă/zi). Nu consumă alcool, tutun sau alte toxice.

Istoricul de viaţă

Pacienta provine dintr-o familie legal constituită, fiind al şaselea copil din 11 fraţi. A absolvit 11 clase (8 clase elementare şi şcoala profesională cu profil alimentar). Este căsătorită şi are doi copii (fiica – 18 ani, fiul – 16 ani, ambii elevi). Locuieşte împreună cu familia proprie, iar relaţiile intrafamiliale, care la debutul bolii erau descrise ca fiind armonioase, în prezent sunt tensionate datorită simptomatologiei psihiatrice.

Istoricul bolii

Debutul afecţiunii psihiatrice a avut loc în anul 2004, la vârsta de 53 ani, când pacienta  s-a prezentat în ambulatorul de specialitate cu o simpto­matologie de tip nevrotic (de model anxios-depresiv). S-a instituit tratament cu antidepresive de tipul SSRI (Sertralină 50 mg/zi), dar, treptat, se instalează o deteriorare cognitivă globală cu o evoluţie rapidă, care afectează viaţa profesională şi familială a pacientei, astfel încât în anul 2005 are loc prima spitalizare în Clinica de Psihiatrie Arad. Urmează, în decursul următorului an, alte două spitalizări psihiatrice, iar în septembrie 2006 se reinternează în regim de urgenţă pentru tabloul psihopatologic amintit anterior (vezi motivele internării). Pe parcursul internării pacienta prezintă un atac cerebral ischemic tranzitor în urma căruia deteriorarea cognitivă se accentuează semnificativ. Se efectuează CT (tomografie computerizată) craniu, care evidenţiază: atrofie corticală, mai ales hipocampală, leziune ischemică frontală stângă; examen neurologic (fără semne neurologice de focar) şi MMSE (Mini Mental State Examination) = 14 puncte.

Examenul stării psihice

Pacienta este în ţinută neîngrijită, dezordonată (pacienta purtând haine rupte), igienă corespunzătoare, este dezorientată auto şi allopsihic. Câmpul actual de conştienţă este clar. Contactul psihic se realizează cu dificultate: comunicarea este posibilă, dar greoaie.

Expresivitate mimico-gestuală

Faciesul este hipomimic, privirea fixă. Gestica se înscrie în limitele normalului;

Atenţia

Hipoprosexie de concentrare şi persistenţă;

Memoria

Hipomnezie de fixare şi de evocare (pacienta nu îşi aminteşte date noi învăţate, uită unde îşi pune lucrurile, uneori prezintă disnomie);

Percepţie

În momentul examinării pacienta nu prezintă tulburări de percepţie de tipul halucinaţiilor şi iluziilor;

Vorbire

Pacienta prezintă bradilalie, voce cu tonalitate joasă; uneori prezintă balbism.

Gândire

Gândirea este bradipsihică, vâs­coasă, circumstanţială; capacitatea de abstractizare, de organizare şi de planificare a propriilor activităţi este mult diminuată; ca tulburări de fond sunt sesizate prezenţa unor idei delirante de prejudiciu („ne-am certat pentru avere, familia mea vrea să-mi ia pensia, casa, fură din casă”).

Dispoziţia

Dispoziţia este labilă, pacienta oscilând între iritabilitate, irascibilitate şi dispoziţie depresivă.

Comportament

Pacienta prezintă episoade de agitaţie psiho-motorie cu auto şi heteroagresivitate fizică şi verbală (heteroanamnestic).

Apetit alimentar – uşor crescut

Instinct sexual – diminuat

Instinct gregar – tendinţă la izolare socială

Ritmul somn-veghe – este perturbat, pacienta prezintă insomnie parţială cu somn fragmentat, agitat, cu treziri frecvente şi dificultăţi de readormire.

Insight absent.

Examen obiectiv – în limite normale.

Investigaţii paraclinice

Examenul psihologic

La data examinării, examenul capacităţii funcţiilor cognitive relevă: marcată hipomnezie de fixare, capacitate slabă de concentrare a atenţiei ca viteză (v=30) şi exactitate (e=0,53), capacitate slabă de distribuire a atenţiei (e=7); operativitate mentală logică de nivelul unei deficienţe mintale uşoare, limită cu medie (QI=49), înţelegere greoaie, capacitate de învăţare masiv diminuată (Baraj, Praga, Rey, Raven).

Concluzii: potenţial intelectual diminuat în contextul stării actuale până la nivelul unei deficienţe medii (QI=49) cu marcat deficit mnezico-prosexic.

Mini Mental State Examination (MMSE) – scor final 14 puncte (din punctajul maxim de 30). Sunt afectate în special orientarea temporo-spaţială, înregistrarea informaţiilor, atenţia şi calculul, reproducerea informaţiilor, înţelegerea  şi executarea unei comenzi.

Concluzii: disfuncţie cognitivă moderată.

Tomografie computerizată craniană – Atrofie corticală localizată mai ales hipocampal. Leziune ischemică frontală stângă.

Examen neurologic – absenţa semnelor neurologice de focar.

Analize medicale de laborator – valori normale.

Diagnosticul pozitiv

Coroborând datele anamnestice (vulnerabilitate genetică pentru demenţă Alzheimer – mama şi sora pacientei, diagnosticate cu demenţă Alzheimer), datele clinice (debutul insidios şi evoluţia lentă a deteriorării cognitive cu accentuare semnificativă în urma atacului ischemic, examenul psihiatric actual), investigaţiile paraclinice (examenul neurologic, CT craniu, examenul psihologic, analize medicale de laborator) s‑a stabilit diagnosticul de Demenţă mixtă (Alzheimer şi vasculară).

Conform criteriilor ICD-10, diag­nos­ticul de Demenţă este susţinut pe baza prezenţei declinului memoriei şi a gândirii, cu un grad suficient de sever, care afectează viaţa profesională şi familială a pacientei. Sunt afectate înregistrarea, stocarea şi redarea noilor informaţii, iar activităţile binecunoscute şi învăţate anterior sunt de asemenea pierdute. Simptomatologia are o durată mai mare de 6 luni (în cazul de faţă, 2 ani).

În acest caz, demenţa vasculară coexistă cu cea din boala Alzheimer, existând dovada unui episod vascular suprapus pe un tablou clinic ce sugerează boala Alzheimer.

Diagnosticul diferenţial

Demenţa în boala Alzheimer

Simptomatologia a debutat cu aspectul unei demenţe Alzheimer, dar s-a accentuat semnificativ în contextul atacului cerebral ischemic. Există dovezi imagistice pentru demenţă Alzheimer, dar şi pentru cea vasculară.

Demenţa vasculară

În cazul de faţă, simptomatologia cognitivă a debutat lent, anterior atacului ischemic.

Demenţa în boala Pick

În cazul de faţă sunt prezente agitaţia, iritabilitatea, agresivitatea, dar manifestările comportamentale nu au precedat deficitul mnezico-prosexic şi nici nu sunt mai marcate decât tulburările de memorie şi atenţie.

Demenţa în boala Creutzfeldt-Jakob

Evoluţia simptomatologiei cognitive este rapidă, dar sunt absente simpto­mele extrapiramidale (tremor, rigiditate, mişcări coreoatetozice) sau piramidale.

Demenţa în boala Huntington, Parkinson

Nu există istoric de boală Hunting­ton sau Parkinson.

Demenţa în alte boli specificate

Pacienta nu prezintă în antecedente o patologie care ar putea determina demenţă.

Delirium

Sunt afectate memoria, atenţia şi orientarea, dar acestea nu variază în timp, ci sunt constant alterate. Câmpul actual de conştienţă este clar, iar durata simptomatologiei este mai mare de câteva săptămâni.

Sindromul amnestic organic

Sunt alterate atât memoria recentă, cât şi cea de lungă durată pe un câmp clar de conştienţă, dar sunt prezente tulburări de atenţie şi o dete­riorare intelectuală globală. Nu există antecedente sau argumente obiective în favoarea unei leziuni sau a unei boli a creierului care să justifice acest diagnostic.

Pseudodemenţa

Afecţiunea psihiatrică a debutat cu o simptomatologie de model depresiv, dar deteriorarea cognitivă a apărut în ciuda tratamentului cu antidepre­sive.

Retard mental

Pacienta nu a fost diagnosticată în copilărie cu retard mental, iar funcţio­narea socială, profesională şi familială a fost adecvată de-a lungul vieţii până în momentul îmbolnăvirii.

Schizofrenia, Tulburarea schizoafectivă şi Tulburarea delirantă persistentă

Se exclud prin prezenţa unui marcat deficit mnezico-prosexic care a precedat apariţia simptomatologiei delirante.

Pentru textul integral vezi ediţia print Medica Academica,  luna Decembrie 2011.

Autor: Prof. Univ. Dr. Delia Marina Podea