Hrana Vegetala

PENTRU CE FEL DE HRANA ESTE OMUL CREAT 

Dat fiind cà a existat o perioadà cînd oamenii se hràneau în principiu cu vînatul si acela si-l fierbeau, se poate trage concluzia cà sîntem creati pentru hrana cu carne, iar fiertul ar fi natural, normal. Asemenea concluzii prea putin întemeiate dau nastere la erori .

De ce în libertate animalele nu se îmbolnàvesc niciodatà în timp ce între popoarele civilizate abia se mai gàseste un om sànàtos cu adevàrat ?

Ce experiente ar trebui fàcute în gràdina zoologicà cînd s-a început hrànirea animalelor cu hrana fiartà din grija fatà de boli ?

Exact inversul decît ceea ce era asteptat si anume cà animalele se îmbolnàveau si mureau. In parte au pierdut capacitatea de reproducere .

Prin pierderi am devenit mai întelepti .

Astfel s-a început alimentarea animalelor valoroase cu hrana lor naturalà, nefiartà pentru care au fost create. Dupà aceea se puteau citi în mai multe ziare cà animale foarte rare au dat nastere la pui în captivitate .

Pentru a obtine un ràspuns corect la întrebarea noastrà ne putem ajuta de alte comparatii cu regnul animal. Ce grup de animale se apropie cel mai mult de om prin forma aparatului digestiv ?

Cumva grupul animalelor ràpitoare, a ierbivorelor, a omnivorelor (porcul) sau acelea care se hrànesc cu precàdere cu fructe (maimutele) ?

Ce să mai citim? 

Virusul Misterios

Europa este o "comoară pe care am moştenit-o"

Măsuri de maximă protecție

Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase

SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003

Planet REBOOT

Fii propriul tău nutriționist 

Gorilele de exemplu nu mànîncà nici un pic de carne; maimuta antropoidà este singurul animal al càrui aparat digestiv coincide în întregime cu cel al omului. Intestinul carnivorelor de exemplu este de cinci ori mai scurt decît cel al omului, màselele sînt ascutite, ale omului tocite, saliva lor este acidà, a omului este alcalinà, intestinul lor în interior este neted, al omului nu, limba lor are o suprafatà asprà în timp ce noi avem o limbà netedà, chiar si sucul gastric este mult mai tare la animalele ràpitoare .

Organele digestive ale omnivorului au mai multà asemànare cu acelea ale animalelor ràpitoare decît cu cele ale omului, acest lucru însemnînd cà animalele carnivore ar putea sà digere mai usor fructe decît un ierbivor sau un animal ce se hràneste cu fructe (vaca, maimuta, omul) .

Pentru cà acidul gastric al omului este prea slab pentru digerarea càrnii iar intestinul nu este neted si de cinci ori mai lung decît al carnivorelor, carnea ràmîne prea mult timp în intestin, ceea ce produce descompunerea ei si un miros urît .

Substantele de descompunere ajung prin peretii intestinului în sînge si conditioneazà aparitia bolilor. Sustinàtorii legii evolutiei sà-si spargà capul si sà afle de ce aparatul nostru digestiv nu s-a adaptat treptat la hrana din carne sau de ce nu a devenit egal cu cel al carnivorelor dupà ce noi oamenii de milenii întregi ne-am chinuit sà savuràm carnea .

Acest lucru ne demonstreazà în suficientà màsurà cà omul se hràneste gresit si de aceea este atît de sensibil la toate bolile imaginabile .

Ierbivorii n-au gheare pentru a prinde vînatul. Omul si maimuta sînt unicele creaturi prevàzute cu mîini cu care se pot càtàra pentru a culege fructe. O dovadà pentru hrànirea lor: au nevoie în special de fructe .

Civilizatia a conditionat schimbàri esentiale în modul de viatà al omului, maimutei antropomorfe; deci hrana lui trebuie sà se compunà în primul rînd din fructe; printre acestea se numàrà si nucile si semintele .

Maimuta se hràneste si cu muguri si cu fructe, frunze fragede ceea ce ar corespunde salatei noastre; dacà gàseste ràdàcini sau bulbi comestibili nu-i ocoleste (morcovul). Bineînteles toate le mànîncà asa cum sînt în naturà .

Nu stie nimic de fiert, sare sau otràvuri conservante .

Raportat la noi, aceste constatàri dau prima din legile alimentatiei pe care Creatorul a dat-o primei perechi de oameni si care este scrisà pe prima paginà a Bibliei .

Aici scrie: "Iatà cà v-am dat orice iarbà care face sàmîntà si care este pe fata întregului pàmînt, si orice pom care are în el rod cu sàmîntà, acesta sà và fie hrana voastrà" .

Acest lucru este valabil ca lege naturalà pentru cà sîntem creati pentru aceasta. Existà multe sotii tinere care din dragoste pentru soti gàtesc "ce este mai bun". Apoi primim vestea cà una sau alta din cunostintele noastre a murit la 30, 40 sau 50 de ani de cancer, sclerozà multiplà, infarct, sau altà boalà a civilizatiei. O întreagà avere s-a dus pe medic, dar toti specialistii n-au putut face nimic. Aceste tinere femei au vrut sà facà un bine sotilor lor;

dar din lipsa de stiintà, neintentionat, l-au condamnat la o moarte prematurà .

O tragedie mai mare nu ne putem închipui .

S-a sacrificat totul pentru o vindecare care nu existà; durerile si suferintele celor din jur cînd totul se sfîrseste Pentru citirea literaturii sànàtàtii nu s-a gàsit timpul necesar în zilele bune. Se va da aici un caz din multele existente .

Un bàrbat la care în tinerete i s-a format o tumoare pe creier care exercità o presiune pe nervul optic .

Si la el scria: "Imediat operat, altfel prea tîrziu" .

In ciuda operatiei azi este orb. Dacà totusi cineva i-ar fi spus cà organismul lui este creat pentru alt gen de hranà si cà ar trebui màcar douà luni sà încerce sà se hràneascà cu cruditàti, poate cu sucuri de cruditàti. Dupà experienta noastrà nu se înràutàteste nici un cancer la acest gen de hranà si începe dupà un timp sà se vindece .

Din acest motiv sînt 100% convins cà operatia n-ar fi fost necesarà si cà omul s-ar fi bucurat si azi de lumina ochilor .

Oamenii de Neanderthal mancau friptura cu “garnitura” de legume

Multa vreme, despre neaderthalieni s-a crezut ca se hraneau aproape exclusiv cu carne. Dar o descoperire recenta arata ca ei consumau si hrana vegetala variata si chiar gateau respectivele alimente.

Presupusa dieta carnivora a oamenilor de Neanderthal a dat nastere si unei teorii asupra disparitieiacestora - neaderthalienii ar fi fost "inlocuiti" de specia Homo sapiens, care nu se baza exclusiv pe carne, ci avea o dieta mai diversificata, ceea ce a ajutat-o sa extraga mai multa hrana din mediul inconjurator si sa se adapteze mai bine unor conditii dificile.

Insa nici oamenii de Neanderthal nu erau carnivorii inraiti pe care ni-i imaginam.

Studiind fosile descoperite in situri paleontologice din Irak si Belgia, cercetatorii de la Universitatea George Washington, SUA, au ajuns la concluzia ca neanderthalienii consumau si cantitati apreciabile de plante.

Oamenii de stiinta au analizat tartrul depus pe dintii fosilizati si au descoperit prezenta a numeroase microfosile vegetale - granule de amidon provenind din graminee salbatice, radacini si tuberculi, curmale si leguminoase.

Mai mult decat atat, caracteristicile amidonului identificat arata ca respectivele alimente fusesera gatite.

In schimb, nu au fost gasite dovezi care sa arate ca neanderthalienii ar fi folosit unelte pentru maruntirea/macinarea hranei vegetale; in opinia cercetatorilor, acesta ar fi un indiciu ca oamenii de Neaderthal nu practicau agricultura.

Sucul de VARZĂ vindecă ANEMIA, DEPRESIA, CONSTIPAȚIA și ULCERUL 

Deși nu este foarte atractivă ca și gust, valoarea acestei legume rezidă în calitățile ei nutriționale și terapeutice. Datorită proprietăților sale curative excepționale, varza ar trebui considerată un aliment funcțional, care poate îndeplini în multe cazuri rol de medicament natural.

Alimentele funcționale conțin o pleiadă de compuși biologici (îndeosebi antioxidanți) care ajută la menținerea sănătății luptă împotriva bolilor. Varza face parte din familia cruciferelor, care include conopida și broccoli. Aceste legume sunt renumite pentru efectele lor protectoare împotriva cancerului. Cercetătorii chinezi au testate diferite tipuri de varză. Toate au demonstrat proprietăți antioxidante și antiinflamatoare importante, care pot ajuta la prevenirea bolilor cronice asociate cu stresul oxidativ, precum bolile cardiovasculare și cancerul, însă varietatea roșie/mov a avut cea mai mare capacitate antioxidantă. Cele mai populare remedii pe bază de varză sunt frunzele zdrobite și aplicate extern pentru tratarea unei game variate de afecțiuni, și sucul de varză, care ajută la vindecarea ulcerului stomacal. ___________________________________________________________________________________________________ Sucul de varză combate diferite forme de boală – inclusiv cancerul, datorită faptului că substanțele pe care le conține stimulează sistemul imunitar. Dr. Jean Valent scria într-un din cărțile sale că sucul de varză – câte 2 pahare pe zi, este util în tratarea anemiei, a depresiei și a constipației. Sucul de varză este un remediu tradițional pentru ulcerul stomacal. Pe lângă faptul că ajută la vindecarea leziunilor, sulforafanul – un compus antioxidant – prezent în varză ajută la eradicarea cauzei ulcerului: infecția cu Helicobacter pylori.

Folosira cu succes a compreselor cu varză în tratarea unui spectru variat de boli. Frunza verzei stimulează secreția în abcese, furuncule, erizipel și în alte boli cu lichid sub piele.

Varza elimină toxinele prin piele, proces care se numește depurație cutanată. Este totodată unul din cele mai puternice antiinflamatoare, care poate reduce inflamațiile din orice zonă a corpului. Studiile au arătat că varza are proprietăți anti-tumorale remarcabile. Valeriu Popa citează forța terapeutică impresionantă a verzei și spune că varza este remineralizantă, energetică, reechilibrantă, constructoare și reconstitutivă.

Varza conține nutrienți esențiali

– vitamina A (hrănește țesuturile, încetinește procesul îmbătrânirii) – vitamina U (protejează mucoasele, vindecă ulcerul stomacal, reglează colesterolul, benefică în boli cardiovasculare și de piele) – vitamina K (stopează sângerările) – vitamine B (susține echilibrul nervos și respirația celulară) – sulf (dezinfectează aparatul respirator, ajută în eczeme, seboree) – sulforafan (un antioxidant puternic cu proprietăți antimicrobiene și anticancerigene) – clorofilă (ajută la producerea de hemoglobină) – calciu, săruri de potasiu, fosfor, zinc, protide, iod – fier și cupru (combat anemia și ajută la fixarea calciului)

Afecțiuni care se pot vindeca cu varză – boli ale pielii: acnee, eczeme, urticare, vărsat, pojar, zona zoster, scarlatină, pustule și bășici, plăgi, erizipel, arsuri, răni, cangrenă, mușcături de șarpe – inflamația ganglionilor limfatici – fracturi, nevralgii, coxalgie – reumatism, gută – paralizie – diabet – ulcere stomacale, afecțiuni intestinale – migrene, cefalee – isterie – epilepsie – astm, guturai, bronșită, răceli – inflamații ale ochilor – sifilis – muțenie, surditate – alcoolism – hemoroizi – tumori, dureri cauzate de cancer

Moduri de utilizare în diferite boli Frunzele de varză se zdrobesc pe un fund de lemn cu mânerul unui cuțit sau cu instrumentul de șnițele, pentru ca acestea să lase puțină zeamă, apoi se aplică pe locul afectat. • amețeală, dureri de cap, tensiune nervoasă, irascibilitate (se înfășoară picioarele cu frunze de varză, dimineața și seara) • tulburi gastro-intestinale (se pun comprese pe zona abdomenului) • ulcer gastric (se bea suc de varză proaspăt) • arsuri, însoțite de dureri, bășici (se aplică pe zonele afectate, ajutând la cicatrizarea rănilor) • astm (compresele, din câte 4 frunze mari de varză, se aplică pe zona pieptului dimineața și seara) • cruste pe cap (se rade părul, se aplică frunze de varză și se pune căciulă; se spală pielea capului, apoi se aplică din nou) • metrită, menoragie (compresele se aplică pe zona abdomenului inferior și a rinichilor; calmează durerile) • malarie, tifos, meningită (se aplică comprese pe brațe și pe picioare) • panarițiu (se înfășoară degetul afectat cu o frunză de varză) • paralizia membrelor (se înfășoară tot membrul) Surse articol: 1. „Incursiune în Medicină Naturistă”, Vol 2, Speranța Anton 2. http://health.in4mnation.com/benefits-of-cabbage-nutrition/ 3. http://www.greenmedinfo.com/substance/cabbage

Sursa: AICI

Sursa: AICI